Amintiri culturale, 31 martie – 06 aprilie

Joi  – 31 martie: În 1926 se năştea la Lea-on-Sea, comitatul Essex, scriitorul John Fowles. A fost profesor de limba şi literatura engleză la Colegiul Anargyrios de pe insula Spetsai, Grecia, apoi la Colegiul St. Godric din Londra. A locuit şi a scris în Lyme Regis, Dorset, până la moarte, în anul 2007. Elogiat de critică pentru excepţionala forţă imaginativă şi inovatoare a romanelor sale, dintre care sunt de amintit „Iubita locotenentului francez” (1969), „Mantisa” (1982) şi „Omida” (1985).

Vineri – 1 aprilie: În anul 1990, în romanul „Uimire şi cutremur” al Améliei Nothomb, în sectorul contabilitate al companiei Yumimoto, povestitoarea personaj principal Amélie-san îşi recunoştea în faţa şefei sale incapacitatea de a verifica deconturile călătoriilor de afaceri ale angajaţilor firmei şi, în general, de a urmări şi manipula prin bazele de date ale firmei numere care aveau în componenţă mai mult de patru zerouri. În consecinţă, admitea, disciplinat sau inocent, o deficienţă proprie creierului ei (mai degrabă decât o inferioritate a creierului occidental mediu în comparaţie cu cel nipon).

Sâmbătă – 2 aprilie: În 1877 se năştea, la Lugoj, compozitorul şi folcloristul român Tiberiu Brediceanu. A scris lucrări instrumentale pe teme populare („Rândunica – vals pentru orchestră de salon”, din 1894, şi „12 dansuri româneşti”, apărută în 1905) precum şi piese lirice pentru scenă („La şezătoare”, 1908); a cules câteva mii de cântece populare bănăţene şi maramureşene. Creaţia sa dedicată scenei a fost gândită pentru teatrul de amatori, astfel încât să fie accesibilă din punct de vedere tehnic şi să pună în evidenţă un limbaj predominant folcloric. A avut un rol important în organizarea şi conducerea Operei române din Cluj, al cărei director a fost.

Duminică – 3 aprilie: În anul 1783 se năştea, la New York, scriitorul Washington Irving. După ce a absolvit facultatea de drept şi până în 1904, când şi-a început călătoriile prin Europa, a scris articole pentru ziarele Morning Chronicle şi Corrector. În 1810, a scris Istoria New Yorkului de Diedrich Knickerbocker, o istorie satirică având ca teme ocupaţia olandeză, criticarea democraţiei jeffersoniene din perspectivă federalistă şi parodierea istoriei literaturii. Cartea a fost numită „prima piesă de literatură comică reuşită scrisă vreodată de un american”. Scriitorul a fost de asemenea un pionier al prozei scurte, prin „Albumul de schiţe al lui Geoffrey Crayon” care conţine versiuni americanizate ale unor legende europene şi eseuri despre viaţa englezească de familie. A scris biografii care au ca personaje principale pe profetul islamic Muhammad, poeta romantică Margaret M. Davidson sau scriitorul irlandez Oliver Goldsmith.

Luni – 4 aprilie: În 2003 a fost inaugurat Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din strada Londra nr. 39, Bucureşti, prin donaţia iniţială a colecţiei cartografice a familiei Năstase. Exponatele din cele 16 săli ale clădirii sunt dispuse tematic, într–o suită ce respectă latura artistică, în îmbinare cu cea ştiinţifică. Actuala colecţie a muzeului cuprinde aproximativ 900 de piese, hărţi (cum ar fi o hartă a Mării Negre şi a regiunilor învecinate, care a fost publicată în cele două atlase ale lui Abraham Ortelius, în limba germană, la Anvers în anul 1591, şi în limba latină în anul 1624), gravuri, desene şi litografii.

Marţi – 5 aprilie: În 1874 a avut loc, la Viena, premiera spectacolului Liliacul, operetă în trei acte de Johann Strauss-fiul, cu libretul semnat de Carl Haffner (după nuvela „Le réveillon” de Henri Meilhac & Ludovic Halévy şi farsa „Închisoarea” de Roderich Benedix), pe versurile lui Richard Genée, sub bagheta compozitorului însuşi; distribuţia operetei Liliacul cuprinde trei roluri pentru soprană (Rosalinde Eisenstein, Adele, Ida, sora Adelei), unul pentru mezzo-soprană (Prinţul Orlofsky), trei pentru tenor (Gabriel von Eisenstein, Alfred, profesorul cântăreţ, avocatul Blind) şi două pentru bariton (Frank, guvernatorul închisorii şi notarul Falke).

Miercuri – 6 aprilie: În 1826 se năştea la Paris pictorul simbolist Gustave Moreau, un urmaş din punct de vedere al tehnicii al romanticului Théodore Chassériau; în tablourile sale, Moreau prezintă teme din literatura clasică şi mitologie, cum ar fi „Hesiod şi Muza”, pânză care poate fi admirată la Musée d’Orsay din Paris, „Răpirea Europei”, „Leda şi lebăda” (aflate în prezent la Muzeul Gustave Moreau din Paris) sau „Oedip şi Sfinxul” (pictată în 1864, actualmente la Muzeul de artă New York Metropolitan). Scriitorul Karl Huysmans s-a arătat în mod repetat încântat de opera lui Moreau, a cărui lucrare “Salomea” o va aminti în romanul lui din 1884, „În răspăr”. Atelierul lui Moreau a fost o pepinieră de novatori, printre care Henri Matisse, Theodor Pallady şi fauvistul Albert Marquet.

 Ioana Tătaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cultura. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s