Amintiri culturale aprilie 14-20

Joi, 14 aprilie – În anul 1903 s-a născut Henry Corbin, filosof, teolog şi profesor de Studii Islamice la Sorbona. Considera că imaginaţia creatoare a omului îi oferă acestuia legătura esenţială, fără de care lumile (cea omenească şi cele divine) s-ar pierde unele de celelalte. Forma cea mai pură de imaginaţie creatoare şi deci exercitarea supremă a libertăţii individului uman este, în viziunea lui, rugăciunea. Privea Iudaismul, Creştinismul şi Islamul ca pe trei manifestări ale aceleiaşi poveşti eterne, în desfăşurare, ale relaţiei fiinţei omeneşti cu Dumnezeu. Printre lucrările sale se numără “Istoria filosofiei islamice” şi “Omul şi îngerul său. Iniţiere şi cavalerie spirituală”. A murit în 1978.

Vineri, 15 aprilie – În anul 1873 s-a născut la New York, într-o familie de intelectuali înstăriţi, cel care avea să devină scriitorul Henry James. Toată viaţa a călătorit şi s-a instruit în oraşe ca Londra, Geneva, Paris şi Roma. În Franţa îi va cunoaşte şi va lega prietenii cu Turgheniev, Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet. Una dintre temele principale ale operei lui este comparaţia şi convieţuirea culturală dintre America tânără (inocentă şi neşlefuită) şi Europa mamă (frumoasă, civilizată şi coruptă). A scris, printre altele, „Aripile porumbiţei” (1902), „Ce ştia Maisie” (1897) (ecranizată în 1968) şi „O coardă prea întinsă” (1898).
Sâmbătă, 16 aprilie – S-a născut pictorul Ford Madox Brown (1821 – 1893), reprezentant al romantismului englez târziu, membru al „Frăţiei prerafaelite” întemeiate în 1848. Printre „fraţi” se numărau Dante Gabriel Rossetti, William Holman Hunt şi John Everett Millais. Mişcarea a durat aproximativ cinci ani şi împletea observaţia intensă a lumii obiective, medievalismul şi fervoarea religioasă. Din punct de vedere al tehnicii, acordau o mare însemnătate culorii locale şi detaliului precis. Dintre lucrările cele mai cunoscute ale pictorului fac parte „Chaucer at the Court of Edward III” şi „The Last of England”, care înfăţişează un cuplu de emigranţi la bordul unei corăbii.
Duminică, 17 aprilie – S-a născut la Rungstedlund, Danemarca, viitoarea baroană Karen von Blixen-Finecke (1885-1962), mai cunoscută sub un nume de scriitor: Isak Dienesen. Scria într-un stil „voit demodat”, al naraţiunii tradiţionale, cu intenţia de a exprima un duh pierdut în lumea modernă, acela al destinului şi curajului. În 1934 a publicat „Seven Gothic Tales”, un volum de povestiri mai mult metaforic enigmatice decât gotice, iar în 1937 „Out of Africa”, o relatare a vieţii ei pe plantaţia de cafea din Kenya unde a locuit timp de 15 ani. Cea mai celebră povestire a ei rămâne însă „Cina de gală”, ecranizată de regizorul Gabriel Axel în 1987, sub titlul „Ospăţul Babettei”.

Luni, 18 aprilie 1946 – S-a născut, în comuna Rupea, dirijorul Cristian Mandeal; şi-a început studiile prin lecţii de pian la Liceul de Muzică din Braşov, apoi a urmat cursurile Academiei de Muzică din Bucureşti. A devenit director al Filarmonicii „George Enescu” în 1991. A condus orchestra BBC Scottish în 2002, la premiera britanică a operei “Oedip”. A dirijat un repertoriu de peste 50 de lucrări simfonice, aparţinând unor compozitori români şi străini, în 25 de capitale ale lumii. A realizat numeroase înregistrări cu muzică simfonică, muzică de film şi de operă, între care o apreciată versiune a celor nouă simfonii de Anton Bruckner pentru Electrecord şi lucrări complete – simfonii, suite, piese concertante şi lucrări de cameră, inclusiv cele două Rapsodii Române, de George Enescu – pentru Arte Nova.

Marţi, 19 aprilie – În anul 1932 s-a născut la Medellin, Columbia, pictorul Fernando Botero, un adept al metodelor realismului magic. Este educat într-un colegiu iezuit până în 1944, apoi studiază timp de doi ani arta coridei, care îi va marca primele desene. Subiectele sale sunt în cea mai mare parte naturi moarte, portrete de familie, nuduri; a pictat o „Mona Lisa la 12 ani”, inspirată din „Gioconda” lui Leonardo da Vinci şi o „Infanta Margarita”, care preia personajul principal al picturii lui Diego Velasquez, „Meninele.” În anii 50 a locuit în Mexic şi a studiat arta precolumbiană şi tehnicile suprarealismului, a căror influenţă este sesizabilă în „Natura moartă cu mandolină”.

Miercuri, 20 aprilie: În 1841, Edgar Allan Poe publica „Dubla crimă din strada Morgue”. Povestirea fixează pentru prima oară câteva din trăsăturile ce vor deveni caracteristice genului poveştii poliţiste: scena crimei este un loc izolat, din care criminalul nu ar fi avut cum să fugă (o încăpere încuiată, o insulă, un tren în mişcare); detectivul amator este atras în intrigă datorită implicării fără voie a unui prieten sau membru al familiei sale, pe care toate aparenţele îl acuză de a fi înfăptuit crima; soluţia, deznodământul nu este niciodată cel la care par să ducă raţionamentele detectivului pe parcursul povestirii, ci mai degrabă o surpriză, ceva ce seamănă a răsturnare de situaţie, deşi de fapt nu este de obicei decât schimbarea perspectivei asupra unor fapte deja cunoscute.

Ioana Tătaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cultura. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s