Din strada Morgue până la Styles Court…

Drumul trece prin Boston, Massachusetts, unde, în anul 1809, se năştea Edgar Allan Poe, autorul Poveştilor grotescului şi arabescului. Deşi prefaţa versiunii româneşti a acestor povestiri mă previne să nu văd cumva în Edgar Poe un simplu autor de romane poliţiste, nu mă pot împiedica să mă gândesc la cavalerul Auguste Dupin ca la un frate mai bătrân şi mai reuşit al lui Sherlock Holmes; tandemul Holmes – Watson anunţă, la rândul său, şi parcă impune, prin pedanteria impecabilului englezesc fotografiat „în propria casă”, un alt duo, al cărui centru de greutate este micul belgian orgolios, cu capul în formă de ou, cu mustaţă ţeapănă şi cu numele de Hercule Poirot, pe care Agatha Christie avea să-l prezinte publicului în anul 1920, alături de camaradul său de o viaţă, locotenentul Arthur Hastings (The Mysterious Affair at Styles).

Crimele din strada Morgue este, după cum mărturiseşte autorul în povestirea Misterul Mariei Roget, un articol menit să prezinte nişte trăsături ale prietenului său Dupin, pe care el le găsea extraordinare, şi care ar fi făcut din cavaler un bun jucător de whist: atenţie la detalii exterioare ce altora nu le spun nimic, dar şi capacitatea de a gândi din perspectiva adversarului; el reuşea să propună, aşadar, scenarii conform cărora s-ar fi putut desfăşura un şir de evenimente inexplicabile dat, găsindu-le astfel explicaţia, pe care o verifica apoi cu starea de fapt.

Este limpede că duo-ul lui Edgar Poe e mai degrabă semnul unui suflet scindat: „existau în el doi Dupin, unul analist şi un altul creator”, aşa cum în multe dintre poveştile lui Poe există un narator care urmăreşte faptele şi un erou care le influenţează. Auguste Dupin, deşi savurează în biblioteca sa momente de meditaţie şi o pipă din spumă de mare, împreună cu povestitorul şi prietenul său (ceea ce aminteşte inevitabil de Holmes şi Watson), rămâne totuşi o latură a unui „eu”. Latura capabilă de explorare a necunoscutului, de stăpânire a emoţiilor şi instinctelor.

Motivul din care Dupin poate rezolva misterul asasinatelor pe care povestirea le prezintă este acela că (spre deosebire de poliţie) nu îşi lasă raţiunea să fie deturnată de munstruozitatea modului în care ele fuseseră săvârşite. Priveşte absurdul fără spaimă, cu calm şi detaşare. Ceea ce îl ajută să descifreze corect indiciile: crimele nu doar par inumane, monstruoase, „vai, cum de se poate întâmpla aşa ceva, universul e o demenţă??!” „Autorul” lor de fapt chiar nu este un om, ci un urangutan. Poe lasă cititorului pasul următor, care reprezintă o întoarcere în terifiant: nu comentează în nici un fel faptul că, în Misterul Mariei Roget, proprietarul urangutanului din povestirea anterioară recuperează animalul şi îl vinde contra unei sume importante de bani, ceea ce face dubla crimă din strada Morgue un simplu accident pentru care nimeni nu are a fi tras la răspundere. Moment în care simţi nevoia să te întrebi, cu un frison rece: dacă Dupin este latura sufletului care face ordine în întuneric (de-asta se şi simte el probabil atât de confortabil în noapte), atunci animalul ce omoară două femei cu un brici, în impulsul de a-şi imita stăpânul pe care îl văzuse bărbierindu-se, ce latură a sufletului întruchipează?

Acest mod de a privi crima, criminalul şi eroul salvator s-a „acoperit” considerabil în vremea lui Arthur Conon Doyle, al cărui tandem Holmes – Watson nu mai sugerează funcţia de suflet dublu; şi pare să fi dispărut cu totul în simpatica variantă Poirot – Hastings. Însă amintirea felului în care Edgar Poe a introdus în istoria literaturii unul dintre primii ei detectivi poate oferi o revizuire a perspectivei.

Ioana Tătaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cultura. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s