Mozaicul bizantin – tehnică şi valenţe estetice

1. Tehnica mozaicului

Pictura – şi îndeosebi mozaicul – constituie expresia majoră a geniului artei bizantine.[1] Poate că decoraţia bazicilor creştine n-ar fi ajuns la un aşa mare efect estetic, dacă nu s-ar fi întrebuinţat arta mozaicului, pictură veche prin originea ei, nouă prin rolul ce-l va juca prin perfecţiunea la care va ajunge în ce priveşte compoziţia, coloritul şi dezvoltarea unei iconografii foarte bogate.

Această particulară pictură în compunerea desenelor geometrice, a figurilor şi a scenelor, oricât de complicate ar fi, se formează lipindu-se nişte mici cuburi sau fragmente de piatră, marmură, sticlă sau smalţ, mai mult sau mai puţin mărunte şi înfigându-le într-o pătură groasă de ciment sau mastic.[2]

Dar este bine să deosebim mozaicul pavimentar, făcut în principal din cuburi de marmură şi pietre colorate, care reprezintă o supravieţuire a tehnicii elenistico-romane, de mozaicul parietal, alcătuit din cuburi de sticlă colorată prin adăugarea unor oxizi metalici sau a unor foiţe de aur sau argint. Acest nou procedeu avea să deschidă viitorul picturii bizantine.[3]

2. Valenţele estetice ale mozaicului

Alături de arhitectură şi de icoană, contribuţia cea mai de seamă a Bizanţului la arta universală este mozaicul.

Mozaicul era genul de artă prin mijlocirea căruia strălucirea luminii şi a culorilor apropia spiritul de perfecţiunea invizibilă. „Prin frumuseţea şi strălucirea inalterabilă a materialului folosit, mozaicul era cât se poate de potrivit spre a exprima un simbolism supranatural şi a traduce în mod figurativ valori spirituale” (Al. Niccoli). Iar în cadrul fastuosuluiritual liturgic – conceput după modelul ceremonialului curţii imperiale – splendoarea mozaicului vehicula contemplaţia mistică spre beatitudine şi extaz. Avându-şi originile în mozaicul roman din epoca târzie, mozaicul bizantin se va îndepărta foarte curând de spiritul realist al acestuia, folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credinţei.

Estetica acestui gen de artă este condiţionată de natura materialului întrebuinţat şi de tehnica impusă de acesta. Mozaicul favorizează prin însăşi natura sa o linie de contur închisă şi rezolvă corpurile în pură suprafaţă, – în timp ce strălucirea sa luminoasă glorifică conţinutul vizionar şi imaterial, spiritual al imaginii. Două sunt abilităţile tehnice ale mozaiciştilor bizantini, prin care aceştia exaltă vivacitatea şi vitalitatea luminoasă a imaginilor: folosirea curbaturii în valuri a peretelui plan, şi o uşoară înclinare spre sursele de lumină şi spre în jos, spre punctul în care este plasat privitorul (cf. Werner Hofmann).

În ce priveşte redarea figurii umane, caracterul simbolic cel mai intens al său se exprimă prin frontalitate – care, împreună cu privirea fixă a ochilor neobişnuit de mari, constituie un semn evident de grandoare, solemnitate şi sacralitate, reprezentarea figurii din profil fiind rezervată personajelor vulgare sau odioase – de exemplu Iuda. La toate acestea se adaugă şi o convenţie iderogabilă: locul în care temele reprezentate de mozaicuri erau plasate în interiorul bisericii era dictat de norme precise, dogmatice şi liturgice. Bustul lui Hristos, ca împărat al lumii binecuvântându-şi supuşii, este figurat pe bolta cupolei sau a naosului; Fecioara – în abside; cei patru evanghelişti – în cele patru pinacluride la baza cupolei; pe pereţii navei sunt reprezentaţi Părinţii Bisericii şi sfinţii; pe peretele interior de la intrare – Judecata de Apoi; iar în pronaos – scenele din viaţa Feciorei.[4]

Siluan Popescu


[1] Charles Delvoye, Arta bizantină, Vol. I, trad. Florica-Eugenia Condurachi, Bucureşti, Editura Meridiane, 1976, p. 106

[2] Alexandru Naum, Istoria Artei, Bucureşti, Edit. Paideia, 2000, p.  136

[3] Charles Delvoye, op.cit., p. 106

[4] Ovidiu Drimba, Cultura şi civilizaţia bizantină, vol. IV, Bucureşti, Editura Vestala Seculum, 2002, pp. 344-345

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Pictura si mozaic. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Mozaicul bizantin – tehnică şi valenţe estetice

  1. Pingback: Istoria mozaicului : art story

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s