Mozaicul bizantin în perioada iconoclastă (740-843)

În istoria artei bizantine, iconoclasmul – care a dus la distrugerea aproape tuturor operelor create până la acea dată – a însemnat un interludiu în cea mai mare măsură nefast, fără îndoială.

Iconoclasmul – care s-a manifestat şi la alte popoare, la evrei sau la arabi – interzicea reprezentarea sfinţilor, a lui Hristos, a Fecioarei şi în primul rând a lui Dumnezeu sub formă umană. Mozaicurile figurative şi icoanele au fost distruse. În locul lor, împăraţii iconoclaşti au promovat arta laică şi au introdus-o atât în palate cât şi în biserici.
Aici, locul subiectelor sacre a fost luat de o artă ornamentală – animale, păsări, copaci, peisaje (singurul motiv religios-simbolic rămânând crucea); iar în palate – de jocuri, scene de curte, de vânătoare, de spectacole teatrale, de glorificare a împăraţilor. Apare acum un accentuat simţ al observaţiei, o preocupare de a reda aspectul exterior al vieţii, precum şi o tendinţă de revenire la modelele antice. În felul acesta, iconoclaştii din Bizanţ au introdus un tip nou de pictură, lipsit de conţinut spiritual şi mistic; au iniţiat o artă realistă şi au cultivat o artă profană, „care deschidea căi largi de pătrundere a figurii umane şi a portretului” (V. Lazarev).[1]

Pictura religioasă bizantină s-a menţinut în Italia, fiind sustrasă în fapt, dacă nu şi teoretic, autorităţii împăraţilor de la Constantinopol. Ea se impusese la Roma pe la sfârşitul veacului al VI-lea şi dăduse aici câteva dintre cele mai bune opere ale sale la începutul veacului al VIII-lea. Sosirea unor călugări şi artişti greci, care fugeau de persecuţia iconoclastă, a întărit acţiunea pe care arta bizantină o îndeplinea, răspândindu-i înrâurirea până destul de departe. Mozaicurile au reapărut la Roma încă de la sfârşitul secolului al VIII-lea, sub pontificatul lui Leon al III-lea, când regii franci au pus capăt instabilităţii întreţinute în Italia de către longobarzi. Numărul lor a sporit în veacul al IX-lea, datorită resurselor noi de care dispuneau papii. În alegerea temelor şi în vigoarea desenului sau în strălucirea coloritului se simte semeaţa siguranţă a unei epoci convinse că, drept urmare a situaţiei politice create de Carol cel Mare, papalitatea trăia o reînnoire a măreţiei pe care o cunoscuse în timpul lui Constantin şi al urmaşilor lui.

În primii ani după ce Leon al III-lea a devenit papă, între 795 şi 798, se pare că ar fi fost reconstruită biserica Sfinţilor Nereu şi Achileu, profund transformată ulterior la sfârşitul secolului al XVI-lea. Mozaicul de pe arcul de triumf ni s-a păstrat, din fericire. Sub pontificatul lui Pascal I (817-824) se realizază altew mozaicuri cum sunt cele din biserica Santa Prassede, capela sfântului Zenon, amenajată în colateralul bisericii Santa Prassede, absida bisericii Santa Cecilia, absida din biserica Santa Maria in Domnica.

După Pascal I stilizarea mozaicurilor de la Roma a decăzut însă în formule înţepenite, poate din lipsa unei mari arte religioase în însăşi capitala Constantinopol. Constatăm aceasta în absida din biserica San Marco, reconstruită de Grigore al IV-lea (822-844).

Pictura de la Roma, condamnată la dispariţie dacă ar fi continuat să meargă pe această cale, s-a îndepărtat de Bizanţ pentru a participa la înflorirea artei carolingiene.[2]


[1] Ovidiu Drimba, Cultura şi civilizaţia bizantină, vol. IV, Bucureşti, Editura Vestala Seculum, 2002 pp. 347-348

[2] Charles Delvoye, Arta bizantină, Vol. I, trad. Florica-Eugenia Condurachi, Bucureşti, 1976, Editura Meridiane, 1976, pp. 261-265

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Pictura si mozaic. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Mozaicul bizantin în perioada iconoclastă (740-843)

  1. Matei zice:

    Mozaicul bizantin a avut un rol destul de mare in evolutia spre modernism .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s