Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei: Întru aşteptarea hramului

Oraşul Iaşi nu poate fi conceput fără Sfânta Parascheva. Prezenţa ei în inima cetăţii constituie un continuu izvor de viaţă fără de care ieşenii, moldovenii în general, ar fi fost şi ar fi mult mai săraci în inima lor. Peste ei se revarsă de atâtea veacuri har peste har, putere peste putere, binecuvântare peste binecuvântare, şi ei simt acest lucru. La bucurie şi la încercare vin să-i mulţumească, să-i aducă o floare sau s-o implore să intervină în viaţa lor.

De aproape patru veacuri, cetatea de scaun a Moldovei este ocrotită de Sfânta Parascheva. Cum a răsărit gândul aducerii sfintelor sale moaşte la Iaşi în mintea Voievodului Vasile Lupu şi a Mitropolitului Varlaam, numai Dumnezeu ştie. Cunoaştem însă că urmarea acestui gând este de o importanţă covârşitoare.

Oraşul Iaşi nu poate fi conceput fără Sfânta Parascheva. Prezenţa ei în inima cetăţii constituie un continuu izvor de viaţă fără de care ieşenii, moldovenii în general, ar fi fost şi ar fi mult mai săraci în inima lor. Peste ei se revarsă de atâtea veacuri har peste har, putere peste putere, binecuvântare peste binecuvântare, şi ei simt acest lucru. La bucurie şi la încercare vin să-i mulţumească, să-i aducă o floare sau s-o implore să intervină în viaţa lor.

Voievozii şi mitropoliţii Moldovei, boierii ţării, preoţii şi monahii, universitarii şi medicii, profesorii de şcoli liceale şi generale, studenţii şi elevii, oameni „mari“ sau oameni simpli s-au îndreptat, valuri, valuri, spre racla cu sfintele moaşte pentru a primi binecuvântare, întărire şi nădejde.

De ce se întâmplă acest lucru? Cum este el posibil? Răspunsul este unul singur: Duhul Sfânt. Cuvioasa Parascheva, această fiinţă îmbrăcată în veşmântul simplităţii duhovniceşti, care a ajuns la iubire de Dumnezeu şi de oameni pe calea desăvârşitei smerenii, a devenit locaş al Sfântului Duh în sufletul şi trupul ei. După moarte, Duhul Sfânt n-a lipsit rămăşiţele pământeşti ale Sfintei Parascheva de puterea Sa. Lumina Sfântului Duh, puterea mângâietoare şi tămăduitoare, izvorul Său de viaţă dătător sunt simţite ca atare în moaştele Sfintei Parascheva de cei care, în bucurie sau cu inima înfrântă şi smerită, se apropie de binecuvântata raclă.

Acum, la 370 de ani de la aducerea sfintelor sale moaşte la Iaşi, gândul nostru de adâncă mulţumire se îndreaptă către Milostivul Dumnezeu care a înveşmântat Iaşul şi Moldova, ţara şi lumea cu o asemenea floare.

Sfântă Preacuvioasă Maică Parascheva, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, fiii şi fiicele tale întru Hristos-Domnul!

Sursa: Doxologia

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Propovaduire (Pastorala, Cahetetica, Omiletica) și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s