Te Deum – 1 Semtembrie (Proloage în versuri)

Îţi mulţumim, Stăpâne Doamne, că, iată, ne-ai învrednicit

S-ajungem ceasu-acesta-n care sfârşitul naşte-un început:

Când toamna a-mplinit sămânţa în rodul ce i-ai poruncit

Şi-aşteaptă iar cuvântul, tainic, să se lucreze-n chip tăcut.

***

Precum şi-aduce toamna pârga drept jertfă cu plăcut miros,

Nu din al ei, ci ale Tale dintru a Tale dăruind,

La fel, a inimilor roadă, Ţi-aducem astăzi drept prinos –

Sămânţa-n ţăr’na tinei noastre ce-ai semănat-o, înmulţind.

***

Îţi mulţumim, că rodul, tainic, precum o ştii, s-a pârguit

Şi-apoi, rugăm iubirea-Ţi încă să facă milă întru noi,

Ca anul ce începe astăzi, când va ajunge la sfârşit,

Să-l afli împlinit în rodul iubirii Tale de altoi.

***

Iubirea Ta în noi să crescă precum un sâmbur semănat

În primitor pământ, în inimi ascultătoare şi lucrând,

Spre învierea lor, talantul ce, darnic, ne-ai încredinţat

Ştiind că dragostea ridică, din moarte, omul de pământ.

***

Fiindcă: în zadar trudit-am, de n-am avut iubirea Ta

Şi în zadar ne-a fost periplul vieţii-n trupul strâmt, de lut,

De nu ne-am dăruit în jertfă, pe Cruce Ţie-asemenea –

Cel Care numai prin iubirea-Ţi, în noi Te laşi a fi-ncăput.

Dianora Ioana

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Poezie religioasa. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s