Universul şi legile lui par să fie reglate cu o precizie uimitoare şi misterioasă – ştiinţa constatând asta fără să poată explica. (Anton Andronic)

Siluan Popescu: În răspunsul dumneavoastră aţi afirmat următoarele:

În această „manevră” se presupune desigur că legile fizicii, aşa cum le-am dedus noi acum pe pământ, sunt neschimbate – presupunere acceptată de marea majoritate a oamenilor de ştiinţă, Universul (sau mai bine zis Creaţia) trebuind să fie caracterizat(ă) de consistenţă la nivelul legilor fizicii.

Cum apreciaţi această ipoteză ştiinţifică prin raportare la căderea în păcat a primilor oameni? Coruperea Creaţiei să nu fi însemnat şi o modificare esenţială a legilor care o guvernau?

Anton Andronic: Nu neaparat. Crezand in Dumnezeu putem sa credem ca Universul a fost creat pentru om, care a fost astfel o desavarsire a Creatiei. Si asa cum noi suntem chipul maririi lui Dumnezeu („macar de purtam ranile pacatului”, cum zice rugaciunea in continuare) si restul Creatiei il reflecta pe Dumnezeu, in complexitate, in ierharhii (sa ne gandim numai la „Ierarhiile Ceresti” ale lui Dionisie Areopagitul), in finete si poate ca si in dreptate (in sensul ca putem fi „penalizati” daca nu intelegem si nu respectam natura cu legile ei).

Creatia, atat cea materiala neinsufletita cat si cea nemateriala, este, cred eu, independenta de om.  Adica ar putea fi independenta de om, din perspectiva omului (care este perspectiva actuala a stiintei). Numai o parte a creatiei, si anume omul, are libertate – prezenta coruptiei, a raului, fiind pretul acestei libertati.

Eu vad caderea in pacat ca o separare a omului de Dumnezeu si in sensul de separare de restul Creatiei la nivelul modului nostru de a o percepe. Poate ca experienta prelungita a Raiului ar fi adus o usurinta de a percepe Creatia in toata grandoarea ei (…si poate in toata simplitatea ei?).

Pe Pamant suntem condamnati la a munci din greu nu numai pentru a ne castiga painea cea de toate zilele ci si pentru a realiza o intelegere aproximativa a Creatiei. Aceasta intelegere este, din pacate, cel mai adesea separata de Dumnezeu, o agravare a caderii in pacat.

Posibilitatea „imutabilitatii” legilor naturii poate fi dedusa si din faptul ca Geneza ne spune ca „a vazut Dumnezeu ca este bine”. Dumnezeu nu a gasit de cuviinta sa „corecteze” caderea omului desi ar fi putut sa o faca. De ce ar „ajusta” legile naturii la omul cazut? Puterea, marirea creatiei este in cursul ce i s-a dat, ce nu are nevoie de corectii, cred eu. Desigur, o opinie minimalista.

Maretia naturii si subtilitatea legilor ei au determinat pe multi fizicieni fara o angajare religioasa sa considere serios posibilitatea Creatorului. Un exemplu celebru e Einstein, care credea in Dumnezeu creatorul Universului material, insa il concepea distant, indiferent, fata de om. Desigur, nu acesta este Dumnezeu adevarat.

Dirac, un alt fizician „gigant” al secolului XX, datorita respectului total fata de frumusetea in forma matematica a legilor fundamentale ale naturii nu admitea posibilitatea miracolelor (majoritatea covarsitoare a oamenilor de stiinta sunt probabil in tabara lui Dirac). Remarcabil, Dirac a declarat „intrebarea despre Dumnezeu” ca una din problemele principale ale fizicii, considerand ca stiintific vom putea „demonstra” existenta lui Dumnezeu daca vom demonstra ca Universul nostru cu legile sale are o probabilitatea infima de a exista in forma ce o cunoastem. Intre timp (in ultimii 40-50 de ani) s-a dovedit, bazat pe masuratori din ce in ce mai extinse si mai precise, ca aceasta probabilitate este intr-adevar extrem de mica.

Universul si legile lui par sa fie reglate cu o precizie uimitoare si misterioasa – stiinta constatand asta fara sa poata explica. Prin urmare a introdus un „principiu” aferent, numit „principiul antropic”, care declara ca Universul trebuie sa fie compatibil cu fiintele rationale ce il observa. E mai degraba un argument filosofic decat un principiu in acceptiunea stiintifica a cuvantului.

Crezand ca Universul a fost creat pentru om (si intr-o oarecare masura la dispozitia omului, gandindu-ne la „stapaniti Pamantul”) nu e nevoie de nici un „principiu” suplimentar.

Articol anterior:

Scurtă istorie a începuturilor

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Stiinta. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Universul şi legile lui par să fie reglate cu o precizie uimitoare şi misterioasă – ştiinţa constatând asta fără să poată explica. (Anton Andronic)

  1. Pingback: Mamă, ai grijă!, voi construiţi iar Turnul Babel?! (Anton Andronic) « CUVÂNT ORTODOX

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s