Ioan Pintea – Proximități și mărturisiri

Nu știu câți dintre cititori s-ar putea sustrage plăcerii de a parcurge pagini de memorialistică bine scrise! Îmi amintesc cum, în cadrul unei discuții cu „oameni de specialitate”, se ajunsese la ideea că marile noastre cărți „formatoare” sunt în bună măsură jurnalele / memoriile. Cert este că în ultimul timp constat atât o avalanșă a aducerilor-aminte, cât și un soi de „heirupism” (a mi se scuza barbaria termenului!) în editarea antologiilor de poezie. Rolul celor ce întâmpină astfel de cărți se complică aproape în progresie geometrică – nu afirm nimic nou, însă numeroasele apariții pot conduce către așezarea în același rând a două cărți complet diferite din punct de vedere estetic / valoric.

Aflăm de pe coperta ultimă a volumului lui Ioan Pintea că Proximități și mărturisiri adună laolaltă o serie de notații cultural-teologice, reflecții, amintiri ori simple însemnări, toate scrise de-a lungul anilor. În ciuda faptului că suntem invitați la a înțelege că „temele și personajele […] sunt retrezite și devin contemporane nouă”, aș îndrăzni să afirm că marea temă a cărții în discuție este procesul de restaurare a Omului, aflat într-un continuum, surprins deopotrivă de vocația sacerdotală și culturală a autorului.

Nefiind un portret literar, e întrucâtva nefiresc a consemna câteva din momentele importante parcurse de autor; cu toate acestea, consider că o simplă înșiruire a volumelor / activităților domniei sale ar putea indica (pentru cei care încă nu îl cunosc) aria largă a subtemelor dezvoltate în volumul de față. Astfel, nu vom trece nici peste datele identitare; născut la Bistrița-Năsăud, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj, preot paroh în Bistrița, redactor-șef la „Mișcarea literară”. Este autorul Slujbei de canonizare a Cuviosului Pahomie de la Gledin și a Slujbei de canonizare a Sfinților Martiri Năsăudeni. Volume de poezie: Frigul și frica, Mormântul gol, Grădina lui Ion, Casa teslarului, 50. Poeme alese. A editat, prefațat și îngrijit mare parte a operei lui Nicolae Steinhardt: Dăruind vei dobândi, Călătoria unui fiu risipitor, Ispita lecturii, Pledoarie pentru o literatură nobilă și sentimentală, Eu însumi și alți câțiva, O icoană maramureșeană. Nicolae Monahul, Eseu romanțat asupra neizbânzii. Din categoria eseurilor, jurnalelor, convorbirilor: Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbirile de la Rohia; Însoțiri în Turnul Babel, Bucuria întrebării. Părintele Stăniloae în dialog cu Ioan Pintea, Admirații ortodoxe, Jurnal discontinuu cu N. Steinhardt.

Revenind la Proximități și mărturisiri, voi afirma unitatea acestei cărți. Deși conține însemnări din arii diverse, cu toate că aceste însemnări nu sunt datate, ba chiar adesea simți cum cele scrise jonglează inteligent între timpul fizic și cel subiectiv (asumat exclusiv afectiv), volumul întregește drumul acelei unice căutări. Autorul nu are cum să fie prins în mrejele unei contemporaneități adesea decăzute, aflate sub semnul morbid al gândirii fragmentare. Direct, consemnează: „Orice fragment e orgolios. Mă gândesc la Cioran, Eliade, T.E. Hulme… Nu există pic de smerenie în fragment. El, fragmentul, are orgoliul și încăpățânarea să afirme – sus și tare – gânduri și idei definitive, certitudini și temeiuri de neclintit, păreri de necontestat. E mereu certăreț și cârtitor… Mesajul lui e unul de sorginte fundamentalistă. Fragmentul e în esență vicios. Știu din propria experiență ce înseamnă Fragmentul. Jurnalul pe care îl scriu de câțiva ani buni încoace a devenit un viciu. Așadar, îi cunosc Fragmentului toate atributele orgolioase de care e în stare”. Dimpotrivă, am mai zis – așa cum se aștern în fața cititorului, fragmentele se autoinstituie într-o manieră de a gândi lumea, într-o modalitate filtrată estetic de a înțelege omul în aventura-i către redescoperire. Rândurile lui Ioan Pintea au un firesc care te învăluie, aducând totodată varii argumente culturale. Gândirea sa cunoaște atributele unei libertăți în firea cea nestricată; adesea, aventura intelectuală polemizează, ridicând în discuție probleme spinoase: cine ar putea empatiza cu Iuda, cine ar putea vedea „disponibilitățile religioase” ale lui Cioran, cine ar mai putea căuta motivație în atitudinea eretică a lui Tolstoi? Îndrăgostit de marea proză rusă – numele lui Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Turgheniev apar adesea! -, Ioan Pintea nu îi uită nici pe francezi (de la Marcel Proust, Malraux, Gide… până la dostoievskianul Makine) și nici pe germani ori greci (filosofii prin excelență). Însă autorul nu rămâne doar în sfera literaturii; cu o lejeritate ce ar deranja orgoliul unui critic plastic ori muzical, consemnează bucuria prilejuită atât de întâlnirea cu picturi celebre, cât și de melodicitatea mozartiană, neuitând de grava sonoritate a lui Bach.

Multe din cele prezentate stau sub semnul ineditului. Să începem cu… Caragiale: „Eu îl găsesc pe Caragiale foarte ortodox […] mai ales în schițele lui. O cronică de Crăciun, Duminica Tomii, La Paști, Tatăl nostru, de pildă. Sunt pagini de o savoare ortodoxă inegalabilă. Chiar dacă personajele par mici și neînsemnate, «oi rătăcite», cum le spune Iisus, plate, agitate nevoie-mare și deformate de la natură, ele nu sunt atee și lipsite de credință, de respect, de bun simț, pietate”. Apoi, surprinde total atitudinea lui Voiculescu în fața morții: „Există o mărturie, pentru mine tulburătoare și greu de înțeles, despre sfârșitul lui Vasile Voiculescu. Ea îi aparține fiului acestuia, doctorul Radu Voiculescu. E consemnată în cartea lui Marius Oprea Adevărata călătorie a lui Zaheu. Mărturia e absolut terifiantă. Voiculescu a refuzat împărtășania. A și argumentat: «Nu am păcate, părinte…» E de necrezut”; luăm aminte de calea indicată de a citi controversatul Orbitor (percepută drept o carte despre mântuire), de chipul lui Noica printre Minee, Cazanii ori Triod (ce ar putea surprinde pe mulți!); imaginea securiștilor care veneau în noapte către biserica mănăstirii sau posturi ale unor înalți ierarhi lasă de gândit. În linia marilor părinți, cu statut de avva – învățător, avem  tușele unor nume marcante pentru ortodoxie: Ilie Cleopa, Arsenie Boca, Iustin Pârvu, Serafim Man, Teofil Pârâianu, Părintele Proclu. De învățăturile acestora se leagă Psaltirea, „Psalmii lui David. O încredere oarbă în Dumnezeu și un război total împotriva vrăjmașilor. O slăvire a Domnului (cum nu s-a mai auzit) și o ceartă aspră și dezlănțuită (cum nu s-a mai văzut), din «străfundul inimii», împotriva dușmanilor (văzuți, nu nevăzuți!). O adâncă și amănunțită revizuire a propriilor căderi, slăbiciuni, «vărsări de sânge» și, fără niciun fel de milă și îngăduință, o răzbunare a Omului credincios față de toți aceia care stau împotriva lui Dumnezeu”. Poetul Ioan Pintea nu se dezminte: avem multe pagini încărcate de un lirism tulburător – fie cele în care ni se vorbește despre figura Sfântului Pahomie, fie cele în care pictural ne descoperă ținuturile natale.

Voit, am lăsat la urmă ceea ce era mai important. Totalitatea acestor proximități și mărturisiri circumscriu figura marelui părinte Nicolae, monahul de la Rohia, aflat mereu în centru, având pentru conștiința scriitorului un rol asemănător cu cel al Corului din tragediile antice. Vocea părintelui contrapunctează în permanență îndoielile, bucuriile, înstrăinările omului Ioan Pintea, cu rol evident în formarea sa ulterioară.

 Micro-jurnalul lui Ioan Pintea nu dezvoltă neapărat statura unui edificiu pentru că nici discursul, nici miezul reflecțiilor nu sunt anchilozate. El devine însă model pentru trăirea efervescentă în proximitatea Adevărului.

Marius Manta

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în CUVÂNT ORTODOX. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s