Eu, pentru răutatea mea, ştiu, Doamne

 

Eu, pentru răutatea mea, ştiu, Doamne, că astăzi ai îngăduit

Să vină-asupra mea necazul… Dar vezi, că tot m-am poticnit

Şi-un gând viclean acum aleargă şi strigă-n urma mea mereu:

De ce să pătimesc, din oamenii de sub soare, tocmai eu?

 ***

De ce să mi se-ntâmple mie? De ce pe mine m-ai ales,

Pe umeri, să duc greutatea unei poveri de ne-nţeles?

De ce să n-am şi eu odihnă când alţii n-au niciun necaz –

De ce să pier zdrobit sub valul înfuriatului talaz?

***

De ce să îmi reteze zborul şi-avântul pasului să-mi ia,

Căzută, nu ştiu cum, asupră-mi, această încercare grea?

Şi, opintindu-mă să aflu ce am greşit acum şi cui,

Îmi strigă-n minte gândul umbrei că nu-s datornic nimănui.

***

Piei înapoia mea, satano! Ce om, o clipă de-a trăit,

Rănind pământul cu-a lui umbră măcar şi, oare, n-a greşit?

Şi ce făptură omenească, în trupu-i dacă-a petrecut

Un veac, el, oare, bine vreun singur lucru a făcut?

 ***

O, izbăveşte-mă, Iisuse, de cârtitorul! Vămuit

De otrăvirea lui vicleană, de-atâtea ori Te-am izgonit:

Până ca eu să bag deseamă, din calea mea, ai şi plecat

Şi nu m-ai părăsit, ştiu bine, dar urma, nu Ţi-am mai aflat.

 ***

Acum, necazul m-asupreşte şi-mi ţine calea, smintitor,

Al întunericului, hâtru, răutăcios sfătuitor;

Dar eu, în mreaja vrajei sale, să cad din nou, nu mai voiesc:

Cu inima-mi îndurerată, spre Tine, Doamne, eu tânjesc.

 ***

Şi nu pricep ce mi se-ntâmplă, de ce anume-ai slobozit

Urgia Ta, acum, asupră-mi… Dar: pentru toate, fii slăvit!

Şi dă-mi a dreptului răbdare, cu care Iov cel încercat,

Stând pe grămada-i de gunoaie, să Te iubească n-a-ncetat.

 ***

Poate-am greşit ceva ‘nainte-Ţi… Sau poate-anume Tu-mi aduci,

Întru sărmana-mi neputinţă, puterea Jertfei Sfintei Cruci;

Sau poate-a Ta nebiruită iubire-n pieptul meu o pui

Când, pe Golgota, întru mine, cu mine – crucea mea, o sui.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Poezie religioasa. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Eu, pentru răutatea mea, ştiu, Doamne

  1. ELEN zice:

    DA DOAMNE MINTE LUMINATA SI INTELEPCIUNE LATOATA LUMIA SI LA COPII MEI AMIN.

  2. Nectaria zice:

    „Cu inima-mi îndurerată, spre Tine, Doamne, eu tânjesc…”
    Slava lui Dumnezeu pentru toate!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s