Portretul Mariei Charlet, sau Despre dragoste, aşa cum este…

Toaleta _ Mariei _LautrecUna din cauzele pentru care acest gen de conversaţie nu-i decât pierdere de vreme este faptul că vorba „dragoste” are o sută de inţelesuri diferite şi niciodată nu se ştie despre care anume vorbeşti. Îl iubeşti pe Dumnezeu, dar iubeşti şi cărţile, îţi iubeşti mama, dar iţi iubeşti şi câinele; îl iubeşti pe Rembrandt, dar iubeşti şi florile. Nu sunt îndrăgostit de Marie, dacă asta te ingrijorează…

(Toulouse-Lautrec, în „Moulin Rouge”, de Pierre La Mure)

Am scris cândva un articol despre diverse personaje din diverse cărţi care mi-au plăcut şi între care consideram eu că ar fi existat dragoste, în înţelesul pe care îmi place mie să-l dau acestui cuvânt. Se numea „Despre dragoste, aşa cum nu va fi niciodată”. Dat fiind că l-a citit un bun prieten, şi comentariul lui, (nu prea vesel), a fost „soră-mea, vorbeşti din filme!…” şi că am citit de curând o carte care mi-a părut lămuritoare oarecum în privinţa dragostei, am să încerc din nou s-o descriu. „Moulin Rouge” de Pierre La Mure conţine, pe lângă istoria minunat contextualizată în viaţă a lucrărilor artistice concepute de Henri de Toulouse Lautrec şi o expunere, mi s-a părut mie, extrem de limpede a câtorva tipuri de dragoste.

Tipul unu – Marie Charlet – dragostea ca meserie. Cea mai veche meserie din lume. Produci dragoste şi primeşti în schimb bani. Iniţial nici măcar n-a fost vorba de bani, a fost pur şi simplu un troc. Henri a salvat-o din mâinile unui poliţist, ea l-a rugat s-o primească la el peste noapte fiindcă n-avea unde dormi; a fost amuzată şi încântată de faptul că el avea baia în casă, iar nu la capătul culoarului dintre apartamente, şi cadă cu apă caldă în baie. A simţit nevoia să ofere ceva în schimb. Acel lucru pe care se pricepea cel mai bine să-l facă. Apoi el a propus un aranjament stil „Pretty Woman”. Fără nici un fel de sentimente, fără nici o pretenţie de sentimente. Răceală sănătoasă şi neascunsă din partea ei, studiu estetic din partea lui (fata era frumoasă şi graţioasă „ca o panteră în junglă” iar el era pictor), o excelentă şi foarte onestă colaborare, care a mers strună ceva vreme. Dragoste fizică, liberă de complicaţiile caricaturizante ale „inimii” (ca şi de camaraderie, de altfel) şi productivă din  punct de vedere artistic.

Tipul doi – iubitul Mariei Charlet, sau „l`amour” – ca orice iubită de meserie, Marie trebuia neapărat să aibă şi ea un iubit adevărat. Cel de care era îndrăgostită „cu inima”, cel de care era legată pasiunea din ea, cel cu care s-ar fi măritat, dacă fetele ca ea ar fi fost genul măritabil; cel pentru care ar fi făcut orice pe lume, fiindcă era „omul ei”; „l`amour” pentru el, spune Pierre La Mure, prin gândurile lui Lautrec, „o îngreuia ca o sarcină şi îi nimicea graţia mişcărilor” sau, cu alt prilej, „avea, totuşi, ceva ascetic”. Acesta pare genul de dragoste care, oriunde altundeva decât în viaţa unei cochete sau prostituate din Montmartre, duce la căsnicie. Aproape-căsnicia Mariei a făcut-o să încredinţeze iubitului ei managementul micii ei întreprinderi generatoare de venituri; iar iubitul ei, care nu avea nici indiferenţa ei suverană faţă de orice organizare şi nici talentul ei de sălbăticiune, dar avea în schimb un foarte ascuţit simţ practic, şi-a dat seama că Lautrec putea fi, într-un anumit sens, un straşnic izvor de binefaceri. Aşa că a început să-şi condiţioneze „l`amour” faţă de Marie de banii pe care ea reuşea să-i obţină de la pictor, iar Marie, care era complet îndrăgostită de el, a înţeles repede şi exact că nu-şi va putea păstra iubitul „adevărat” dacă nu-l păstrează pe cel neadevărat, sursa de bani… Mi se va spune că nu tipul de dragoste în sine este ridicol, ci doar „iubitul cel adevărat”. Voi răspunde că nu soiul persoanei spre care se îndreaptă sentimentele contează, ci contează gradul de degenerescenţă la care astfel de sentimente pot aduce sufletul unui om, orice om. Nu multă vreme mai târziu, catastrofa „amour” i s-a întâmplat lui Lautrec însuşi, şi l-a făcut să piardă mult mai mult decât a pierdut Marie, părăsită de obiectul obtuz al sentimentelor ei.

Tipul trei – Myriame Hayme sau camaraderia însăşi – Myriame prezenta haine de lux într-o casă de modă. Lautrec a cunoscut-o printr-o prietenă comună, actriţă, care se gândise că pictorul este prea singur, atunci când se retrage din societatea numeroasă a localurilor din Montmartre, şi are nevoie de un prieten intim. Asta i-a şi fost Myriame, multă vreme. Relaţia dintre ei era bazată pe un simţ al umorului comun, pe curiozitatea ei şi cunoştinţele lui bogate, pe afecţiunea reciprocă. „Îi vorbea lui Myriame despre artă, explicându-i de ce Rembrandt era mai mare decât Peter de Hooch, şi Fragonard mai mare decât Nattier, analizând pânze, arătându-i ce era geniu şi ce era simplă dibăcie…” „În altă seară o duse pe Myriame la un festival Brahms, organizat drept omagiu adus compozitorului, decedat cu puţin înainte, la Viena. Se cânta Simfonia în do minor…”

Când în cele din urmă Myriame acceptă intimitatea fizică între ei, o face numai fiindcă el îşi dorea mult acest lucru, şi stătea în putinţa ei să i-l ofere. Şi nu-l roagă decât să nu confunde vreodată lucrurile, să nu se creadă vreodată îndrăgostit; iar atunci când el s-a declarat „îndrăgostit”, ea s-a îndepărtat. Atitudinea ei m-a intrigat la lectura cărţii: era limpede că ţinea foarte mult la el şi că nu îi repugna fizic. Atunci? De ce nu s-a măritat cu el pur şi simplu? De ce nu a acceptat ideea îndrăgostirii (lui, chiar admiţând că ea n-ar fi putut răspunde la fel). Apoi m-am gândit că poate se temea să nu cadă în dulcegăria, penibilul şi lipsa de libertate a tipului de dragoste numărul doi de mai sus; poate că pur şi simplu el era prea important pentru ea ca să-l reducă la forma unei Marie Charlet îndrăgostite…

Ioana Tătaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cultura. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s