“Alchimia literară” a lui César Aira, sau Cum mai scriem poveşti?

island-and-flower-garland_De Chirico

 «Măreţia şi eficacitatea unui magician se măsoară prin refuzul său de a folosi magia. Adevăratul vrăjitor, cel mai mare, este şi cel mai sărman şi mai nefericit dintre toţi muritorii. Pentru că, între magia lui şi persoana lui, primeşte corporalitate uitarea, sub forma lumii vii…»

Alberto Laiseca

Stilul de a scrie al lui Aira a fost comparat cu stilul de a picta al lui De Chirico. Această afirmaţie a criticului de la ziarul New York Times se potriveşte poate cu afirmaţia scriitorului însuşi, care spune că nu se consideră pe el însuşi atât romancier, cât un artist care se întâmplă să scrie cărţi. Întreaga lui literatură pare a se înscrie în linia sugerată de Marcelo Ballvé, care susţine că Aira este un fel de magician alchimic al scriiturii. Aira caută inima producţiei de poveşti. Aşa cum un alchimist caută piatra filosofală. Din acest motiv, el publică tot ce scrie, chiar şi textele pe care critica le consideră slabe. Doreşte să-şi expună toate faţetele. Şi din acelaşi motiv nu corectează, nu revine asupra cuvintelor ce au apucat să-i iasă din condei.

Cesar Aira s-a născut în anul 1949, într-un orăşel din Argentina. Familia lui s-a mutat în capitală la un moment dat, şi evenimentul apare în multe dintre novelele numeroase ale autorului ca o clipă de criză. Şi-a câştigat existenţa ca traducător de romane englezeşti şi franţuzeşti pentru mult timp dar, din 2000 încoace, şi-a clădit şi reputaţia de scriitor.

Poveştile lui seamănă mult cu cele populare, fiincă se bazează pe paradox, fragmentare şi rupturi în nivelurile coerenţei istorisirii. «Spusul poveştilor, în ceea ce are mai bun, desfide explicaţile, informaţia, interpretarea… Adevărata poveste, de care ne-am dezobişnuit, este chimic liberă de detaliere. Povestea este întotdeauna despre ceva inexplicabil. Arta naraţiunii scade, pe măsură ce se adaugă explicaţiile…», afirmă el.

Tema fundamentală a autorului pare într-adevăr să fie aceea a artei (scriitoriceşti) în ceea ce descoperă ea fundamental. Aira a publicat în 1993 un roman-novelă având titlul «Cum am devenit călugăriţă», al cărui personaj principal şi sursă a întregii scriituri este o fetiţă-băiat în vârstă de 6 ani, cu numele de Cesar. La suprafaţă, romanul este povestea unui copil pe parcursul unui an plin de nefericiri familiale. De fapt, el e redarea începuturilor lui Aira ca scriitor… Câtăva vreme mai târziu, i-a apărut şi «Scenă din viaţa unui pictor călător», o falsă biografie a pictorului german Johann Moritz Rugendas. Pictorul respectiv este cunoscut mai ales datorită pânzelor sale reprezentând scene din America de Sud şi America Latină, pe unde a ales să fie călător întreaga viaţă. Deşi criticista Sandra Contreras susţine că acest roman al lui Aira îi este total atipic, dată fiind perfecţiunea ne-jucată a formei, se poate afirma şi că, de fapt, îi este la fel de reprezentativ ca oricare altul, în exprimarea vederilor esenţiale ale autorului.

Toate romanele lui au fost într-un fel considerate manuale criptice asupra artei scrierii. Ca şi suprarealiştii, el este obsedat de procedee şi proces, acţiunile din misterioasele origini ale artei. Cărţile sale sunt aşadar «vârtejuri caleidoscopice de aparente absurdităţi, sclipiri de umor, incursiuni în expresionismul grotesc, în care o frază frivolă sau un episod exagerat vesel va fi urmat de un paragraf de o incredibilă inventivitate şi profunzime.» (Marcelo Ballvé)

Pentru Aira, uitarea este esenţială istorisirii, fiindcă memoria ţine pe loc mişcarea entuziastă înainte a poveştii. De altfel, scriitorul are o mărturisită preferinţă pentru absurd. Rolul artistului pare să fie, în viziunea lui, acela de a inventa procedee (experimente) prin care arta să se poată realiza. Procedeul lui Rugendas/ Aira este «continuum-ul», saltul permanent înainte. Scriitorul nu priveşte în urmă, nu reia, nu corectează, fiindcă natura/ideea a trecut déjà în viitor, la momentul în care el ar face acest lucru. În «Scenă din viaţa unui pictor călător», autorul notează : «Rugendas a descoperit o până atunci neobservată caracteristică a procedeului. Fiindcă procedeul fizionomic opera cu repetiţii, fragmentele se reproduceau aidoma, abia schimbându-şi locul în tablou. Faptul nu era uşor de observant nici pentru pictor, pentru că dimensiunea fragmentului varia imens, de la punct la planul panoramic (putea depăşi cu mult limitele tabloului). În plus, desenul putea fi afectat de perspectivă…»

În mare măsură, povestea pictorului Rugendas scrisă de Aira se încadrează în aspectele teoretice subliniate de profesorul Aira, la conferinţele sale despre studierea unor scriitori excentrici minori. Lucrarea lui «Cele trei date» vorbeşte despre cum sunt esenţiale, în abordarea unor astfel de biografii, momentul în care creatorul studiat trăieşte evenimentele ce îl marchează, momentul când el îşi compune opera şi momentul în care opera în sine este publicată. Toate aceste «date» apar în «Scenă din viaţa unui pictor călător», ceea ce ne poate din nou îndreptăţi să credem că Rugendas e privit aici mai degrabă ca un artist scriitor decât ca un artist plastic, şi că arta lui este utilizată ca un simbol al artei scrierii.

Există şi critici care îl consideră pe Cesar Aira «un scamator literar incorigibil ce îşi dispreţuieşte cititorii până la a înşira o sumedenie de absurdităţi pe un buchet de pagini, pe care apoi le publică drept roman.» Este totuşi de presupus că aceşti critici pierd din vedere căutarea alchimică a scriitorului şi viziunea pe care el însuşi o exprimă, în unele dintre conferinţele sale ca profesor, şi care argumentează că adevăratul artist nu are de fapt nevoie să scrie un cuvânt sau să picteze un singur tablou. Maniera sa personală de a trăi va marca existenţa într-un mod unic…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cultura. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s