De la Moscova, în Israel (1)

20130701_112100Tocmai am venit din Israel (adica din Tara Sfanta cum mai este cunoscuta) si vreau sa va povestesc cate ceva din periplul pe care l-am avut.

Intrucat mi s-a spus  ca nu este bine sa mergi prima data acolo singur, imi alesesem  un program de pelerinaj alcatuit de o prietena din Oradea, anume Rodica.

Fiindca Rodica venea cu grupul ei de la Oradea, planificasem sa ma intalnesc cu ea pe aeroportul Ben-Gurion, de langa Tel-Aviv. Imi gasisem insa  un zbor cu care ajungeam in Israel in miezul zilei, pe cand Rodica si grupul ei ajungeau taman la miezul noptii si perspectiva de a sta in aeroport doisprezece ore nu era prea imbietoare…

Am plecat din Serghiev Posaad, mai exact de la Academia Teologica de acolo, putin dupa ora cinci dimineata si, dupa ce am schimbat doua trenuri si un avion, am ajuns in Ben–Gurion. In timpul zborului, intalnisem o evreica rusoaica foarte amabila,  cu care am conversat  timp de doua ore si care, in afara de un overview asupra alfabetului ebraic si o prezentare sumara a punctelor  turistice de atractie, imi daduse  si adresa proprie si ma invitase in ospetie la ea (cica avea o nepoata de varsta mea).

Am ajuns si in  Tara Sfanta.

Mi s-a spus ca aeroportul este situat la nici zece minute de centrul Tel Avivului asa ca m-am gandit sa vizitez orasul.

Nu am reusit sa fac decat centrul, datorita bagajelor, timpului limitat si caldurii infernale.

Este un oras rece din punct de vedere spiritual, in plin avant economic ce-i drept, cu drumuri si  mijloace de transport excelente. Da, si incarcat de flori, atatea flori si aranjamente florale de bun gust, chiar nu am mai intalnit.

Am trecut pe langa un cimitir evreiesc si ei celebrau ceva acolo, am dedus ca este vorba de un fel de parastas.  Am trecut  printre ei. M-au observat si am fost intrebat daca sunt evreu; si, in pofida raspunsului meu negativ, m-au  omenit din plin,  cu suc, prajituri si bomboane. Cea mai mare parte dintre barbati erau imbracati in negru, camasa alba, aveau palarii cu boruri largi si pantaloni care se terminau spre talpi  cu ciorapi albi.

M-am plimbat printre  blocurile zgarie-nori foarte numeroase (Moscova nu poseda nici a zecea parte, cred, din cate are Tel-Avivul) si apoi, prin parcurile foarte ingrijite si de bun gust.

Intrucat pana aproape de miezul noptii mai aveam vreo patru ore, m-am gandit sa vizitez si Haifa, al treilea oras ca marime din Israel. Auzisem  ca acolo se afla gradinile suspendate ale Bahailor, un fel de secta monoteista mai putin cunoscuta, si voiam sa le vad.

Problema  a fost ca, desi Israelul ca tara este relativ mic, totusi am facut vreo ora si jumatate cu trenul pana in centrul Haifei si am ajuns tocmai la caderea serii.

Intrucat stau foarte prost cu orientarea in spatiu (rusii numesc asta cretinism topographic), am luat nota doar ca orasul este situat pe o culme si ca gradinile respective se vedeau de jos ca o dara care strabatea culmea – si am pornit de la gara, spre varful culmii.

Gradinile erau inchise, dar erau nenumarate stradute care brazdau culmea, foarte abrupte ce-i drept, dar  prevazute cu scari, asa ca nu era foarte greu de urcat.

Dupa ce fusesem pe drumuri de la cinci dimineata, pe avion, pe trenuri (in Rusia si in Israel) si, mai ales, dupa  turul prin centrul Tel-Avivului  cu rucsacul in spate, eram la capatul puterilor.

Am suit insa binisor pana cand drumul mi-a fost inchis de o gospodarie si de doi caini care insa s-au tinut in spate, vazand ca nu vreau sa le depasesc domeniul.

Aveam de acolo o panorama tulburator de frumoasa.

Pentru clujeni, inchipuiti-va  Belvederele de pe Cetatuie la puterea a zecea si strada Rosetti,  care coboara spre Grigorescu, mult mai abrupta (trust me, se poate si mai abrupt decat Rosetti) si fragmentata in parti care ii dau, cred, vreo doi kilometri.

Nu am reusit sa stau prea mult acolo, fiind sub presiunea timpului si a maraielilor in crescendo ale celor doi caini, asa ca, pas-pas, am luat-o spre gara.

Desi un arab dragut si care vorbea o engleza perfecta imi explicase cu lux de amanunte cum sa ajung la gara, ma ratacisem si nimerisem taman in centrul Haifei, printre terasele si cafenelele pline ochi. (Evreii spun ca au trei capitale si daca vrei sa muncesti mergi la Tel-Aviv, daca vrei sa te rogi mergi la Ierusalim, iar daca vrei sa te distrezi mergi in Haifa).

Am orbecait  pe acolo o vreme sub presiunea timpului, intrucat Rodica imi spusese ca ajunge in aeroport in jur de ora 23, iar eu mai aveam o ora si jumatate la dispozitie.

In sfarsit, am ajuns cu chiu cu vai la gara, unde a trebuit sa mai astept vreo jumatate de ora trenul si la ora  ipotetica a venirii grupului eram in Ben Gurion.

 Acolo, am aflat ca avionul  ajungea de fapt cam la o ora dupa miezul noptii.

Asta m-a terminat. Trecusem cu bine peste toate insa asteptatul cu ochii pironiti pe usa, timp de aproape o ora dupa ce deja se anuntase ca avionul a aterizat, a fost foarte neplacut.

Deodata, am vazut-o pe Rodica insotita de un domn, pe care am aflat ulterior ca il chema Nicolae, a fost intr-adevar o aparitie foarte reconfortanta pe fondul incertitudinilor asteptarii si al faptului ca nu primeam raspuns la telefoanele disperate pe care i le dadeam .

Am facut cunostinta si cu cei din grup, erau cam 13 persoane, cea mai mare parte, bihoreni.

Am aflat ca mai trebuie sa asteptam pentru inca o fata care venea tocmai de la Viena. Cum, intr-un tarziu, dumneai ne-a anuntat ca ajunge abia ziua urmatoare, am plecat spre Ierusalim in micul microbus condus de un sofer arab si am ajuns, până la urmă, la hotelul unde eram planificati pentru cazare…

Darie

Vedeţi şi:

De la Moscova, în Israel (2)

De la Moscova, în Israel (3)

De la Moscova, în Israel (4)

De la Moscova, în Israel (5)

De la Moscova, în Israel (6)

De la Moscova, în Israel (7)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Reportaj. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s