Părintele Cleopa Ilie: Noi erezii şi secte. Baptiştii.

corabia_ortodoxa

Călăuză în Credinţa Ortodoxă.

Capitolul 3

Noi erezii şi secte

Protestantismul, apărut în secolul al XVI-lea, în cadrul Bisericii Romano-Catolice, a dat naştere unei Biserici Reformate şi unei Biserici Luterane, care au pătruns şi în ţara noastră, în special prin minorităţile etnice din Transilvania, maghiarii şi germanii. Mai târziu, au pătruns şi sectele neoprotestante.

1. Baptiştii

Numele şi-l iau de la învăţătura lor despre botez (bapto = a afunda), susţinând că botezul trebuie împărtăşit numai adulţilor. Ei sunt urmaşi ai anabaptiştilor lui Thomas Munzer din Germania, de prin anii 1533-1534. Întemeietorul sectei baptiste este un fost pastor puritan[1], englezul John Smith. Din cauza persecuţiilor din partea Bisericii Anglicane împotriva tuturor nonconformiştilor, John Smith fuge în Olanda în anul 1606. Aici, face cunoştinţă cu rătăcirile mennoniţilor, care învăţau că botezul trebuie dat numai vârstnicilor şi numai prin cufundare şi că jurământul şi serviciul militar sunt oprite.

În scurt timp, trecu şi el la această sectă, botezându-se a doua oară, împreună cu ceilalţi însoţitori ai săi, nu prin cufundare, ci prin turnare (stropire). În anul 1611, se întoarce din nou în Anglia şi înfiinţează noua sectă „baptistă”, numită a „baptiştilor generali”, spre deosebire de cea a „baptiştilor particulari”, condusă de John Spilsburg, care susţineau botezul prin cufundare.

Cam deodată cu baptiştii englezi, au luat fiinţă în America baptiştii americani. Întemeietorul acestora a fost tot un englez, Roger Williams, fost puritan, care, nemulţumit de dezbinarea baptiştilor englezi şi neputând suporta persecuţiile Bisericii Anglicane, în anul 1631, fuge în America de Nord, unde înfiinţează secta „baptiştilor regulari”, cu alţi 12 membri, care se botezară unul după altul prin cufundare. Baptismul a fost persecutat şi în America până în anul 1783, dar, după proclamarea independenţei S.U.A., i s-a dat deplină libertate religioasă.

Ca şi baptiştii englezi, şi baptiştii americani s-au dezbinat între ei, astfel încât, în prezent, se pot întâlni peste zece feluri de baptişti: baptiştii vechi, baptiştii voinţei libere, baptiştii sâmbătari, baptiştii celor şase principii, discipolii lui Hristos, baptiştii unitarieni, baptiştii scufundători, Biserica lui Dumnezeu etc, numele fiecărei secte ilustrând principiul generator al ereziei; în general, sectele se alipesc de un anume aspect al credinţei şi îl absolutizează, în dauna celorlalte.

În sec. XIX, baptismul trece din Anglia în Germania. Din Germania, baptismul trece în Ungaria, iar de aici, începe a face ravagii printre românii din Ardeal, îndeosebi judeţele Arad şi Bihor, ungurii sprijinind răspândirea baptismului la noi în ţară.

Iată ce scrie deputatul ungur Almay Oliver în ziarul Aradi Kozlony în anul 1913: „Chestiunea naţională românească ar trebui dezvoltată în aşa chip, ca poporul român să fie dezlegat de sub conducerea preoţilor români. E de mare însemnătate faptul că chestiunea românească, cel puţin în parte, poate fi rezolvată cu ajutorul baptismului. Baptismul poate ajunge la cuceriri de necrezut în judeţul Arad…”

Nu este de mirare că primii predicatori baptişti printre români au fost unguri. Prin anul 1888, baptistul Kronyai Mihaly predica prin Curtici, jud. Arad şi Talpoş, Bihor, iar prin alte comune, activau Toth Istvan, Csopjak Attila şi alţii.

Nici celelalte provincii româneşti n-au rămas nemolipsite, deşi, în măsură mai mică. Astfel, după 1916, baptismul a pătruns în Bucovina, Moldova şi Muntenia, aşa că astăzi sunt în ţară câteva ramuri ale sectei baptiştilor.

Cultul lor constă în rugăciuni, în cântece religioase şi, mai ales, în predici. La cultul dumnezeiesc, se practică uneori şi „Cina Domnului”, o ceremonie care constă în „împărtăşirea” cu pâine şi cu vin. Cultul public este săvârşit în „casele de rugăciuni”, în care se fac evanghelizările de după masă şi seara, cu deosebire duminica.

Învăţăturile baptiştilor sunt, în majoritate, cele ale protestanţilor:

a) nu recunosc Sfânta Tradiţie şi cele şapte Sfinte Taine;

b) sunt împotriva cinstirii sfintelor icoane, a Sfintei Cruci, a sfintelor moaşte, a rugăciunilor pentru morţi, a jurământului, a postului, a simbolurilor liturgice ş.a.;

c) dreptul şi puterea disciplinară o are adunarea;

d) sunt rigorişti, neîngăduitori faţă de cei ce păcătuiesc;

e) botezul, îl aplică numai celor vârstnici şi se săvârşeşte numai printr-o singură scufundare (el nu iartă păcatele);

f) fiecare are dreptul şi priceperea de a tâlcui Sfânta Scriptură;

g) nu au decât trei sărbători: Crăciunul, Paştile şi Rusaliile;

h) sunt împotriva cinstirii Maicii Domnului şi a sfinţilor.

Toate aceste învăţături, le au şi celelalte secte, cu deosebirea că acelea au în plus şi altele, specifice lor.

Arhimandrit Cleopa Ilie, Călăuză în Credinţa Ortodoxă, apărută cu binecuvântarea P.S. Eftimie, Episcopul Romanului, Ediţia a IV-a revizuită şi adăugită de Arhimandrit Ioanichie Bălan, Editura Episcopiei Romanului, 2000

 Vedeţi şi:

Vechi erezii

Marea schismă

Biserica Catolică învaţă greşit următoarele puncte doctrinare mai importante

Uniaţia

Adventiştii

Martorii lui Iehova

Penticostalii

Nazarenii sau Pocăiţii

Evangheliştii

Secerătorii. Inochentiştii. Tudoriştii.

Teosofii

Spiritiştii


[1]Regele Angliei Henric al VIII-lea s-a ridicat împotriva papei, pentru că acesta nu i-a desfăcut prima căsătorie şi, prin acel faimos „Non possumus”, i-a refuzat căsătoria cu Ana Boleyn. Din această pricină, s-a produs ruptura cu papalitatea, născându-se Biserica Anglicană (1534). Mai târziu, s-a produs o reformă şi în Biserica Anglicană. Cei ce au primit noua reformă s-au numit „conformişti”, iar cei care n-au recunoscut o s-au numit „nonconformişti”. Nonconformiştii s-au dezbinat la rândul lor în prezbiterieni sau puritani, congregaţionalişti sau independenţi ş.a.

Anunțuri

Despre CUVÂNT ORTODOX

Gânduri și cărți ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în CUVÂNT ORTODOX, Misionarism (Misiologie), TEOLOGIE SISTEMATICA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Părintele Cleopa Ilie: Noi erezii şi secte. Baptiştii.

  1. Octavian zice:

    In articolul asta eu vad doar opinii. Va rog aratati din Scriptura ce este sau ce nu este erezie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s