Cand ne este dor de manastire…

Oasa8Cand ne este dor de manastire, cu siguranta ca Dumnezeu ne cheama acolo, la frumusete spirituala, la inaltarea si intarirea inimii, dar si la bucuria ochiului. Poate, la lectii de jertfa si daruire, venite din istoria grea a neamului nostru prigonit cu consecventa mai ales pentru credinta sa ortodoxa. Si apoi, la rugaciune in fata unor icoane unice, miraculoase, care-si vadesc coplesitorul adevar in piosenia inchinarilor nesfarsite…

Despre manastirea Oasa, stiam doar atat: ca este situata intr-un loc de”basm” si ca obstea manastirii organizeaza tabere pentru copii… Si am gasit-o pe hartile internetului ”via satelit”, intr-adevar langa un ochi albastru de lac si inconjurata de codrii nesfarsiti, de o grandoare si o solitudine infinita.

Intre muntii Cindrel si Sureanu, pe la obarsia Lotrului, am gonit pe un drum strecurat printre brazi foarte  inalti, printre stanci sfaramate, rupte in mijlocul drumului, un drum singuratic, necirculat in zorii grabirii noastre  spre slujba de la manastire. Am lasat departe ”tara” poetului Lucian Blaga, cu satul Lancram, cu orasul (fost) sasesc Sebes si am intrat pe un drum misterios, infinit, cu brazii aceia crescuti uriasi, ca stalpii unor catedrale gotice, unii intr-altii, cu radacinile dezgolite, rasturnati de ani, de vant, ploi, de singuratate.

Am intrat intr-o alta” tara”.  Am intrat prin spatele manastirii, printre stive de materiale de constructie si prima cladire noua nu parea destinata chiliilor. Printr-o fereastra mare, am vazut intr-o icoana enorma, nici mai mult nici mai putin decat pe Sfantul Ioan Botezatorul, cu aripi, cu talgerul cu Cinstitul Cap, cu haina de lana, pe fond de aur, frumos, aspru, pictat atat cat am putut vedea, foarte frumos, bizantin, impresionant.

Constructiile mai vechi,traditionale, nu pareau prea vechi, iar spatiul dintre ele era destul de apropiat, strans.

Bisericuta de lemn, in care am intrat cu bucurie era plina de muzica, de sunete, de o cantare bisericeasca, pentru mine – nemaiauzita. Calugarii cantau minunat, ritmic, m-am gandit la ritmul batailor inimii, sonor si clar, fiecare sunet. Totusi: ritmul era unduitor si bland, simteai ca esti in siguranta si ca spatiul muzical descria o biserica. Cu multe lumini, cu tamaie si multe inchinari. Calugarii se rugau cantand, uimitor de simplu,f ara efecte de glasuri inaltate, stralucite. Parca vorbeau, cu o tehnica minunata, folosindu-si darul cu care ne-a inzestrat Dumnezeu pe toti, glasul. Glasurile diferite, frumoase, unite in melodia aceea in care exista varietate, inocenta, simplitate.

Apoi, doua icoane mari; mari ca si Ioan Botezatorul amintit mai sus. Un Sfant Mucenic Pantelimon, pictat in culorii aurii, tanar si foarte frumos si Maica Domnului cu Pruncul Iisus, dupa modelul Panthanassa (de la manastirea Vatopedu). Langa icoanele acestea minunate si cu rugaciunile cantate, am simtit ca timpul are alta dimensiune si ca as fi ramas acolo la nesfarsit. Maica Domnului din acea icoana este cunoscuta si recunoscuta pentru harul de a vindeca cumplita boala a cancerului.

Dar bisericuta se tot umplea, cu tineri si batrani, parca veniti din alta lume, imbracati in costume traditionale romanesti. Lectie de arta a costumului, cojoace cu broderie, cu motive stravechi, simbolice, ii brodate, asemanatoare cu cele din zona Sibiului, naframe mai colorate le fete, sobre la femeile varstnice, o frumusete. Smerenie autentica, tacere, rugaciune.

Mare bucurie am avut si cu cuvantul de invatatura, cu predica. Parintele tanar, (calugarii raman tineri mereu) a captivat atentia credinciosilor printr-un talent subtil, o tehnica de intrebari si raspunsuri (citite din privirile credinciosilor), in care se descria sensul ”miscarii” Dumnezeiesti in lucrarea de mantuire. De la Inaltarea Domnului la Coborarea Duhului Sfant, era chiar in duminica dintre aceste cinstite sarbatori, cu descrieri si ale altor asemenea inaltari si coborari de care trebuie sa ne bucuram sufletele citind si intelegand dinamica divina. Fericiti, am multumit pentru rugaciuni si am iesit sa vedem lacul, muntii, florile.

O apa curata, albastra ca si cerul, imbratiseaza culmile muntilor cu brazi, invadati de apa, flori de munte deschise spre soare, viu colorate.

Asa a fost la manastirea Oasa.

Tinerii in costume nationale  probabil ca erau in tabara, tabara de fotografie, iconografie sau traditii crestine.

Muzica psaltica asa de deosebita (de care ne-am bucurat la slujba) se pare ca este specifica manastirilor din muntele Athos si ca sunt in manastire calugari veniti chiar de acolo si care canta  asa ca acolo, ca si in Gradina Maicii Domnului. Mana lui Dumnezeu  a adus la Oasa straini si de neam (americani, englezi) si convertiti la ortodoxie la Athos si care acum vorbesc, se roaga si canta psaltic in limba romana.

Cred ca am vazut si o biserica noua in constructie, lucrari de extindere si de organizare a spatiului manastiresc, potrivit cu vocatia ziditoare pe care o au calugarii. Cu siguranta ca spatiul activitatilor obstii monahale este mult mai complex, se simte si se stie ca harurile spirituale se dezvolta in manastiri, unii picteaza minunat, altii au preocupari muzicale sau educative (cat de necesare!), poate traduc sau studiaza texte vechi, poezie religioasa, aceasta este  ”tara” manastirii de la Oasa – o cale spre Dumnezeu .

Intorcandu-ne spre casa, ne-am oprit la inflorita manastire Dumbrava (la 15 km. de Turda), loc de ingrijire a copiilor orfani, dar si a batranilor singuri.

O manastire noua (1996), zidita pe locul unde, in 1703, a fost martirizat un preot ortodox roman, ars de viu intr-o capita de fan. Sa ne bucuram de minunatele flori care cresc ingrijite de maicute, pe locuri atinse de suferinta si durere.

 GALERIE FOTO

                                                                                                                                                     Margareta Catrinu, sept. 2013, Cluj

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Reportaj. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s