Despre arta plastică interbelică în România

ANGHEL31

Anii 20 ai secolului XX au fost o perioadă prielnică pentru dezvoltarea plurivalentă a societăţii româneşti şi, pentru plastica românească, una de mare avânt, cuprinzând toate numele menţionate cu referire la primul deceniu, precum şi o nouă pleiadă de artişti, strânşi în jurul lui Alexandru Steriadi, care îşi manifestă talentul creator prin afinităţi cu postimpresionismul: Nicolae Dărăscu şi alţii, care revigorează tematic, tehnic şi vizionar influenţele impresioniste franceze.

În acest deceniu al doilea se mai pot nota şi alte forme de acţiune a artiştilor; ei se grupează în asociaţii generale, ca societatea ARTA, o replică a „Tinerimii artistice” din primul deceniu, dar şi în grupări restrânse cum ar fi „Grupul celor patru”, din care fac parte Tonitza, Şirato, Ştefan Dimitrescu şi sculptorul Oscar Han. Ei sunt individualităţi artistice distincte, fără afinităţi de creaţie, iar ceea ce îi uneşte este dorinţa de a contura, în plastica românească, o atmosferă sau o crteativitate în cadrul căreia artistul să se impună nu ca un meşteşugar, ci ca un intelectual, un gânditor. Acesta se remarcă deci nu prin reuşite de execuţie, ci ca un creator de valori. Membrii „Grupului celor patru” sunt şi unii dintre primii critici de artă pertinenţi de la noi.

Un alt fenomen care se manifestă în plastica românească de acum este avangarda. Victor Brauner a plecat la Paris în anii 30, şi avea să se impună de acolo în avangarda europeană, dar a lăsat în ţară nu numai lucrări suprarealiste, cât mai ales atmosfera necesară pentru apariţia unor astfel de creaţii. Tot acum, în anii treizeci, începe să picteze Ion Ţuculescu, care poate fi ataşat avangardei, deşi are şi accente expresioniste, care ambele conturează o individualitate cu totul aparte. Iniţial medic psihiatru şi biolog, Ţuculescu a devenit pictor în doar trei ani de studiu, după maeştri şi după natură, datorită unei înnăscute aplecări creatoare. Este vag influenţat de avangarda europeană şi de unii mari pictori. Totuşi nici unul dintre aceştia nu se regăseşte în creaţia sa decât în ceea ce priveşte rigoarea calităţii artistice, nu neapărat ca metodă sau tematică. A pictat interioare ţărăneşti, urmărind caracterul obiectiv al ornamentului popular, şi de asemenea peisaje din Grecia, Italia şi de la ţărmul românesc al Mării Negre.

Este de subliniat personalitatea de excepţie a câtorva artişti cum ar fi Theodor Pallady şi Gheorghe Petraşcu, iar în sculptură aceea a lui Gheorghe Anghel şi Dimitrie Paciurea. Pictorii au o evoluţie aproape paralelă, până la coincidenţa unor ani, totuşi sunt două personalităţi creatoare distincte, cu limbaje diferite, deşi arta lor este, valoric, sensibil egală. Dacă pentru Pallady esenţa picturii este desenul (obişnuia să spună că „în pictură, culoarea este o bagatelă”), după 1925 arta  lui devine o adevărată explozie cromatică; totuşi structura care conduce totul la el este desenul, fie că e vorba despre peisaj sau de naturile sale moarte, interioare cu portrete, flori, reviste şi alte accesorii, care deseori sunt purtătoarele unor simboluri ce fac din tablourile sale adevărate poeme. El este un simbolist prin excelenţă, iar simbolul în creaţia lui are un rol esenţial, strecurat cu abilitate într-o expresie plastică de excepţie.

Spre deosebire de el, la Petraşcu desenul aproape că lipseşte. Acesta clădeşte din culoare şi numai din culoare, prin straturi mereu amestecate şi suprapuse, de la opac la transparent şi translucid, astfel încât construieşte volume, dă contur, transmite forţă de expresie, în lucrări cu subiecte ca peisajul, ca interioarele sale celebre, mai ales cele de atelier, şi naturile moarte în care reuşeşte să clădească sens din cele mai banale detalii.

În sculptură, numele esenţial din epocă este cel al lui Paciurea, care s-a impus printr-o creaţie de marte respiraţie estetică. El preferă alegoria şi produce lucrări ce scot în evidenţă stări de spirit uneori dramatice parcurse de personaje. Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea amplifică sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic, sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la «Omul primitiv» și «Sfinxul», trece la seria de „Himere”: Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții. A realizat de asemenea un mare număr de portrete şi compoziții («Fata cu ulciorul»).

Ca valoare artistică, sensibil egal cu el, este Gheorghe Anghel, deşi personalitatea sa creatoare este de cu totul altă factură. Deşi e clasic în gândire, dispune de o expresie plastică modernă. Creează portrete care întrupează caracteristici umane general valabile, dar o face mai ales prin chipul şi personalitatea unor personaje autohtone. Aşa închipuie tipul cărturarului, prin monseniorul Vladimir Ghica, al cântăreţei, prin Maria Tănase, al compozitorului – prin George Enescu, şi al frumuseţii feminine înseşi, prin nenumăratele portrete sau lucrări compoziţionale ce exprimă statornicia, fertilitatea şi forţa interioară feminină.

În a sa „Istorie a artelor”, Hendrik Willem van Loon descrie prima jumătate a secolului XX din punct de vedere artistic doar ca pe o colecţie de „isme” şi pare a o considera mai puţin fructuoasă şi importantă decât perioadele anterioare ale marii arte adevărate. Îi acordă cu toate acestea gândul că expresia pe care artiştii ei au adus-o era cea mai potrivită pentru satisfacerea nevoilor momentului respectiv. Matisse, Cézanne, Kokoschka, Lovis Corinth au fost, fără îndoială, spune el, precursorii unei epoci noi. Cu toţii „au început-o cu începutul.” Şi au ajuns să realizeze efectele dorite fiindcă aveau o tehnică destul de solidă cât să le poată permite să nu se mai gândească la ea, întocmai cum un virtuoz al viorii sau al pianului poate să se ridice deasupra detaliilor materiale a ceea ce interpretează… 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cultura. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s