Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (6)

Sfântul Nicolae Velimirovici

Sfântul Nicolae Velimirovici

O sută de capete de învățătură despre iubirea în Hristos (1)

Urmând rugăminţii tale, fiică, îţi scriu acestea:

1

După cum realităţile lumii, cu însuşirile şi lucrările lor, sunt simboluri ale realităţii spirituale, la fel stau lucrurile şi cu iubirea pământească: ceea ce oamenii numesc îndeobşte „dragoste” nu-i de fapt decât un simbol nedesăvârşit al adevăratei iubiri cereşti.

2

Tot ce este se împarte în: creat şi necreat. Dumnezeu este necreat! Toate celelalte sunt create. Iar iubirea, şi ea, este necreată, este veşnică. Iubirea nu-i o însuşire a lui Dumnezeu, ci însuşi numele Lui, desăvârşirea fiinţei Lui. Căci ni s-a spus: „Dumnezeu este iubire” (1 Ioan 4, 8).

3

Ni s-a mai spus că Dumnezeu este Adevărul, şi Cuvântul. „Eu sunt Cel ce sunt”, Eu Însumi, Cel neschimbat. Iar Cuvântul este arătarea Dumnezeului celui ascuns. După cum Adevărul şi Cuvântul sunt în veşnicie la Dumnezeu, la fel este şi Iubirea. Şi precum spune Cuvântul despre Sine Însuşi: „Eu sunt Alfa si Omega.., începutul şi sfârşitul” (Apoc. 22, 13), la fel poate spune despre sine şi Iubirea: „Eu sunt Alfa şi Omega… începutul şi sfârşitul”.

4

Dumnezeu S-a înfăţişat neamului omenesc ca Iubire, prin arătarea Sfintei Treimi întru Unul Singur Dumnezeu; de asemenea şi prin întruparea lui Dumnezeu Cuvântul, în vechiul legământ al Legii, Dumnezeu doar S-a vestit pe Sine, ca Sfântă Treime. Iubirea şi-a luat locul parcă pe nesimţite printre celelalte porunci ale Legii (Deut. 6, 5; Levit 19, 21). Lumea nu era încă pregătită să primească învăţătura despre Sfânta Treime, prin urmare, despre iubire. Iar iubirea ca poruncă, aflată ultima între poruncile Vechiului Testament, ajunge să fie porunca cea dintâi în Testamentul cel Nou.

5

În lumea închinătoare la idoli, pe lângă credinţa într-o singură divinitate sfântă, era şi o credinţă în Treime. Hinduşii credeau şi mai cred încă în Trimurti, cei trei mari zei, dintre care unul, Şiva, este potrivnicul, cel care dărâmă ceea ce zidesc ceilalţi doi zei, Vişnu şi Brahma. Şi egiptenii credeau în trei divinităţi însă ca familie a dragostei trupeşti: Osiris şi Isis creează pe Horus, care-l omoară pe Osiris distrugând acea monstruoasă căsătorie. Până la Hristos, oamenii izbutiseră, prin înzestrarea spirituală ce o aveau şi prin strădanii proprii, să dea naştere unor mari civilizaţii şi asta, pe toate continentele; însă la înţelegerea dreaptă a lui Dumnezeu ca Unul în Sfânta Treime şi, prin urmare, ca iubire, ei n-au putut ajunge.

6

Islamismul, cu toate că este o religie dintre cele mai înalte, nu primeşte în niciun chip învăţătura despre Sfânta Treime. În Coran, această învăţătură este luată în derâdere; pe zidurile Moscheii lui Omar de la Ierusalim, se află încrustată următoarea poruncă: „Să ştiţi bine, credincioşilor, că Alah nu are nici un fiu”. Iar tocmai pentru că, potrivit religiei acesteia, Dumnezeu nu are fiu, nu găseşti vorbindu-se nicăieri în Coran despre dragostea lui Dumnezeu, ci numai despre dreptatea şi despre milostivirea dumnezeiască. Deşi Mahomed şi-a luat învăţătura din Vechiul Testament, pare-se că n-a citit acolo cuvintele Celui Preaînalt: „Oare Eu, care deschid pântecele, nu las să se nască!” (Is. 66, 9). Dar, nu numai Mahomed, ci şi arienii de odinioară, precum şi unitarienii de astăzi, cred la fel.

7

Să ştii, fiică, şi să nu uiţi: taina Sfintei Treimi este taina cea mai adâncă a Dumnezeirii. Dumnezeu nu putea să dezvăluie această taină popoarelor fără de Lege; nu putea să o dezvăluie nici prin Lege. Nici prin oameni. Nici prin prooroci. Prin gura profeţilor pe care i-a ales El, vestea cu îndeajunsă limpezime doar pogorârea Fiului Său pe pământ, prin care „pământul se va umplea de cunoştinţa slavei Domnului, întocmai ca apele care acoperă sânul mării” (Avacum 2, 14; s. 11, 91). Iar învăţătura cea mai de seamă, cunoştinţa slavei lui Dumnezeu în Sfânta Treime, al Căreia unul din nume este Iubire, ne-a dezvăluit-o Însuşi Fiul lui Dumnezeu.

8

Tatăl cel veşnic iubeşte pe Fiul şi pe Duhul Sfânt. Fiul cel veşnic iubeşte pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt. Duhul Sfânt iubeşte pe Tatăl şi pe Fiul. Într-o unitate de nepătruns, fără despărţire şi fără amestecare. Netrupeşte, duhovniceşte. Din veşnicie în veşnicie, fără început, fără sfârşit, fără schimbare, fără creştere, fără scăzământ, fără timp, fără spaţiu, fără nimic din afară.

9

Să-ți închipui pe Dumnezeu fără Fiu sau să ţi-L închipui fără iubire – totuna-i. Fiindcă iubirea trebuie neapărat să se răsfrângă asupra cuiva. Doar ştii prea bine, fiica mea, că atunci când careva dintre noi spune „iubesc”, noi şi întrebăm – şi întrebarea se naşte de la sine: „Pe cine?” Pe cine să iubească Dumnezeu din veşnicie, mai înainte de a fi lumea, dacă nu pe Fiul Său? Oare la zidirea lumii a început El să iubească? Oare atunci abia a început să aibă El în Sine Însuşi iubirea? A câştigat Dumnezeu ceva din zidirea lumii? Ceva ce să nu fi avut El înainte, ceva care să-I fi adus Lui vreo schimbare? Doar e cu totul lipsit de noimă un lucru ca acesta şi împotriva Sfintei Scripturi, care, prin descoperire de sus, ne învaţă că în Dumnezeu nu este „nici schimbare, nici umbră de mutare”.

10

Cine nu crede că pe Fiul lui Dumnezeu L-a născut Dumnezeu Tatăl, nici nu-L poate numi Tată pe Dumnezeu. Sau minte când îl numeşte astfel. Sau îi dă doar aşa, un titlu onorific, cum zic copiii mici „tataie” când văd vreun bătrânel. Dar poate va zice cineva: Dumnezeu este Tată pentru toţi oamenii. La aceasta răspundem: Dumnezeu este Ziditorul, nu Tatăl oamenilor. Dumnezeu i-a creat, nu i-a născut pe oameni. Dacă un fierar are fii, os din osul lui, şi mai are şi nişte unelte meşterite de el, oare nu va face nicio deosebire între copiii lui şi lucrurile pe care le-a făurit? Aşadar, cine numeşte pe Dumnezeu Tată fără să-L recunoască pe Fiul Său cel veşnic, Singurul prin Care, din creaturi, putem ajunge şi noi fii, minte. Apostolul lui Hristos spune răspicat: „Oricine tăgăduieşte pe Fiul nu are nici pe Tatăl” (Ioan 2, 23).

11

În Crez, ne mărturisim credinţa „Într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Unul născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi „vecii”. „Născut, nu făcut”. Cum să le mulţumim sfinţilor părinţi ai Bisericii, care au cuprins în cuvinte şi au pecetluit acest adevăr, fără de care, vorbind de Tată fără a vorbi şi de Fiul Lui, am fi rămas mincinoşi? Căci, iarăşi, dacă Tatăl nu are Fiu, cum să fie Tată şi cum, cu ce drept, să Se numească Tată? Atunci, toată cuvântarea noastră despre iubire n-ar fi decât un cântecel nostalgic, lipsit de orice temei şi de orice îndreptăţire.

12

Dumnezeul iubirii nu are îndreptăţire decât în Dumnezeul Sfintei Treimi. Aceasta, fiică, este cheia întregii taine a Iubirii, S-o ai totdeauna la tine. Şi crede ce spune marele Sfânt: „Iubirea e mai dulce ca viaţa”. Şi mai tare decât moartea, adaug eu.

13

Să avem pururea întipărit în cugetul nostru, atunci când vorbim despre iubirea din Sfânta Treime, că Dumnezeu este iubire şi iubire cu totul în duh. Într-atât Îl iubeşte Tatăl pe Fiul, încât este cu totul în Fiul. Iar Fiul într-atât iubeşte peTatăl, încât cu totul este în Tatăl; şi Duhul Sfânt este în iubire cu totul în Tatăl şi cu totul în Fiul. Fiul lui Dumnezeu mărturiseşte despre aceasta spunând: ”Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine”. (Ioan 14, 10). La fel este Fiul şi în Duhul Sfânt şi Duhul Sfânt este în Fiul. Scriptura mărturiseşte că Hristos cel înviat „suflă” asupra ucenicilor şi le spune: ”luaţi Duh Sfânt” (Ioan 20, 22). Ori nu poate cineva să dea decât ceea ce poartă în sine.

14

Propriu iubirii, fiică, este dorinţa de a fi în adânc una cu persoana iubită, în dragostea-i arzătoare, Tatăl vrea să se cufunde în Fiul şi să fie una cu El. La fel şi Fiul în Tatăl. Tot astfel este şi dragostea Duhului Sfânt. Dar, în chip de neînlăturat, fiecare rămâne ceea ce este. De aceea se spune că Sfânta Treime este „fără amestec şi fără despărţire”. Este nedespărţită, pentru că este de o fiinţă; este neamestecată, pentru că fiecare persoană are ipostasul său deosebit.

Sfânta Treime este întreita flacără a fiinţei, a vieţii şi a iubirii. Iar puterea dragostei pe care fiecare persoană dumnezeiască o poartă celorlalte două vine chiar din această nedespărţire şi neamestecare a celor trei. Pentru că, din iubire, fiecare vrea să înalţe şi să preamărească pe celelalte două din Sfânta Treime. De aceea şi spune Fiul lui Dumnezeu: „Tatăl este mai mare decât mine” (Ioan 14, 28).

Să aprindem şi noi de la acest mare foc măruntele, neînsemnatele noastre făclii ale dragostei pământeşti, care fumegă şi abia pâlpâie, şi se sting la cea mai slabă adiere.

Episcopul Nicolae Velimirovici, Casiana. Învățătură despre iubirea în Hristos., Editura Ileana, București, 1999, pp. 62-70.

Vedeți și:

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (1) – Iula Gheboasa

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (2) – Părintele Calistrat

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (3) – Fapte

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (4) – Casiana

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (5) – Între zidurile mănăstirii

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (7) – O sută de capete de învățătură despre iubirea în Hristos (2)

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (8) – O sută de capete de învățătură despre iubirea în Hristos (3)

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (9) – O sută de capete de învățătură despre iubirea în Hristos (4)

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (10) – O sută de capete de învățătură despre iubirea în Hristos (5)

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (11) – O sută de capete de învățătură despre iubirea în Hristos (6)

Sfântul Nicolae Velimirovici, Casiana (12) – Dezvăluirea. Epilog.

Anunțuri

Despre CUVÂNT ORTODOX

Gânduri și cărți ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în Calea fericirii (Morala), CUVÂNT ORTODOX, Sfinti, TEOLOGIE SISTEMATICA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s