La mănăstirea Putna

DSC01556Am ajuns seara la manastire si, dupa mai bine de 50 de ani, incercam sa-mi amintesc ceva din ”vizita” de atunci, cand eram cu parintii mei.. copil…

A fost ceva foarte serios, era pietate multa la mormantul domnitorului Stefan cel Mare. Stiam despre serbarile de la Putna, organizate de poetul national Mihai Eminescu, despre Ciprian Porumbescu…. despre mesajul patriotic ce se leaga de amintirea rezistentei marelui voievod in fata vremurilor grele, de lupta pentru libertate si pastrarea ei….

Acum, simteam forta rugaciunilor care se transmiteau peste tot, in zidurile exterioare, prin ferestrele ”gotice” ale bisericii, luminate, calde. Sigur, la acel ceas de seara, erau slujbe specifice de manastire, cu rugaciuni de dezlegare impresionante. Totul era foarte interiorizat, erau multi calugari tineri…. foarte tineri, parca din alta lume….

Iconostasul sclipea la lumina lumanarilor si, mai ales, sclipirile erau reflectate de straluciri ale picturii, ale fondului auriu de pe pereti.

Acum, Stefan cel Mare si Sfant era trecut in randul sfintilor romani, oficial, cu zi de pomenire in calendar… Iar ctitoria sa cea mai importanta, manastirea Putna, a fost restaurata si repictata…

Din istoria lunga si foarte framantata a manastirii Putna, impletita cu istoria tarii, a neamului, a partii acesteia de ”Lume”, aflam ca manastirea era loc de rugaciune, dar si de cultura (scriptorium pentru manuscrise, cronici, carti de cult, scoala de pictura bizantina, de icoane, ceramica sau obiecte de metal, medicina chiar, broderie pretioasa si multe altele…)

Ctitorul, Voievodul cel binecredincios si Sfant, Stefan cel Mare, a daruit cu acte ale cancelariei domniei, averi mari, care sa permita manastiriii sa fie puternica, independenta si sa poata sa-si implineasca rolul sau important pentru neamul nostru. Urmasii la domnie, chiar si in conditii vitrege ale luptelor de tot felul, au ajutat mereu manastirea… Pentru bogatiile ei, a fost jefuita de mai multe ori, a ars… s-au cautat comori…. iar pictura care, cum scrie cronicarul, ”era mai mult aur decat zugraveala si pe dinauntru si pre din afara”, a fost distrusa, tot pentru aurul care fura mintile unor hoarde barbare si pagane….

A doua zi, am putut privi mai linistita pictura noua, opera a cunoscutilor frati Mihai si Gavril Morosan…. Asemenea demers iconografic, de restituire a hainei de culoare, al reconstituirii unui program iconografic potrivit unei manastiri atat de importante (mare necropola domneasca, dupa voia initiala a Domnului Stefan cel Mare si Sfant) trebuie ca a fost rodul unei munci imense, dar, in acelasi timp, al unor rugaciuni pe masura… Asa ca am fost bucuroasa sa simt grandoarea, masurata la scara umana, a smereniei si demnitatii firesti, sentimentul optimist sustinut de culoarea ”florala”,, de anatomia robusta, dreapta, dupa frumusetea Creatiei si a modelului viu, vesnic viu, al Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

Chipurile sfinte ale scenelor biblice, impletite cu imagini ale Sfantului Stefan cel Mare, ale familiei sale, ale duhovnicului – Sfantul Daniil Sihastrul – mi-au creat sentimentul participarii in eternitate la o istorie frumoasa, exemplara, vie, cu rezonanta pentru cei de maine, pentru ”urmasii urmasilor nostri”, citand cunoscuta zicere ”personajului Stefan cel Mare” din piesa de teatru ”Apus de soare”…

Istorie exemplara, daca ma gandesc la icoanele moldovenesti donate unor biserici si manastiri din Ardeal (ctitorii ale aceluiasi domn) sustinute, intarite, pentru credinta fratilor ortodocsi transilvaneni…

Peste 500 de ani de cand candela arde nestinsa la mormantul Sfantului Stefan cel Mare, pentru credinta exemplara, puternica, pentru forta unui duhovnic sfant si el, pentru minunatele icoane care strajuiau si-i aparau pe moldovenii care-si aparau la randul lor nu numai tara si neamul, dar si mostenirea spirituala, dureroasa, a imperiului crestin de rasarit, infrant si tradat de necredinciosi si nu numai…

Margareta Catrinu, 18 dec, 2014 Cluj.

Vedeti galeria de imagini aici

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Reportaj. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s