Expozitia de pictura ”Infinitul inflorit”, Margareta Catrinu

DSC_0028Expozitia mea a fost, in miez de vara, potrivit numelui generic si simbolic ”Infinitul inflorit”.

A trecut ca o bucurie solara, cu urme de foc insemnate pe vaile aducerilor aminte ale zborurilor sau ale labirinturilor din picturile mele. Deja, de mai bine de cincizeci de ani….nde cand sunt in lumea fascinanta a bucuriei jocului cu imagini colorate, traduse in toate cuvintele nespuse, alergate printre ganduri sau vise, dincolo de vremurile sociale…. Dar visate din plin, pentru timpurile civilizate ale unei eterne patrii a Cuvantului si a Creatiei nesfarsite.

La vernisaj, ne-am bucurat si eu, dar si multimea de prieteni, de prezenta oficiala si elevata a conducerii Muzeului de Arta din Cluj, de inspiratele si binevoitoarele sustineri ale doamnei dr. Alexandra Rus si ale poetului si eseistului Horia Badescu.

Salile cu boltiri ogivale, din palatul renascentist al muzeului clujean, mi-au asigurat spatiul armonios, cultural, in care picturile mele au prins viata, relationandu-se peste timp, prin timp, cu prezentul manifestarii.

De aici, poate de la parcursul spatiului celor trei sali delimitate si de pilastri, mi-a suras o analogie cu un drum usor labirintic, numai bun pentru un ”ghidaj” spre un interior ardent si apoi o ”iesire” pe acelasi drum, dar cu alt sens…. in Lume, in Lumina, in urbe…. De aceea, am grupat in prima sala acele picturi care semnalau forta si vibratia pamantului plin de flori, arat, brazdat, simtit de la firul ierbii si ‘miscandu-se, urcand spre dealul-val cu flori, pe firul ierbii, al macului, al irisilor, al mestecenilor, al vrejurilor si al crengilor livezilor uitate…. Pana sus, la culmile dealurilor transilvane, parca intr-o vesnica miscare blagiana, unduitoare, de neliniste si melancolie…. De pe culmi, se poate privi ”Dincolo”, dincolo de Cascade sau vitralii, dintre Vremuiri sau chiar dincolo de ”Din valul ce ne bantuie” framantand versul rugaciunii eminesciene.

Acum si aici, a fost locul unde s-a savarsit vernisajul, s-au rostit si cuvinte frumoase, s-au schimbat idei, emotii.

Aici am expus lucrari in structura carora strabate ”rosu” arzator.:.. Inima-sambure viu, Copacul luminos pe fond rosu, Geneza vegetala si, mai ales, Infinitul inflorit cu aripi. Apoi, un grup de lucrari: ”Tesaturi”, Chipul cu cerc, Copacul labirintic, Motive desfirate, Inima cu aripi, Inflorirea, adica, de la labirintul-copac la labirintul mister al unui chip in formare, a unei forme destramate sau reorganizare, a unei tesaturi ”work in process”, spre forma centrala. Punct in punct, Inima in zbor rotit deasupra radacinilor, cu aripi si ele. Tinute aproape si cateva lucrari in tehnici mixte, pastel, acryl, guasa, ca Lumina activa, Zmeul timpului, Gradina spontana, Zbor-cadere vegetala, Muntele sau Poarta.

In sfarsit, miezul parcursului, sala linistita, a ”Luminilor desfasurate”, a Unduirilor-unde marunte si, mai ales, a ”Pasarii maiestre in zbor”, a ”Izvorului din rau,” a ”Focului dintre stele” a Infinitului inflorit”… acolo unde ”Noi” gasim si ”Gradina rosie” sau”Labirintul floral”. De aici, pe cale-intoarsa, se vad Peisajul variabil, Drumeagul de amintiri, rememorand ”Toamna”, ca oglinda a lumilor terestre sau diafan-celeste si a lor posibila identitate in visul universului pictural.

Ceea ce au vazut multi dintre vizitatorii expozitiei mele si mi-au confirmat ca simt este expresia dominanta compozitionala, sustinuta printr-o tensiune de geometrii (simple) si regasita in detalii, de structura identica.. Vibratia picturala a marilor suprafete, detaliile sugerand aceeasi miscare sau ritm, accentul pus pe barocul vietii totul in consonanta fiind – miscare-transformare-devenire a tot si toate . Dar, mai cu seama, a sufletului si emotiilor noastre.

Pentru mine, expozitia a fost si sansa de a-mi vedea-contempla macar o parte din lucrarile realizate in ultimii 7-8 ani, de a ma ”gandi” si regandi inca o data in sensul macar al unui autentic si posibil personal demers.. Si, daca privind ”motivul” pictural in sens clasic, incepi sa vezi adevarul posibil ascuns, continut in aparenta, contemplarea propriilor lucrari mi-a revelat nu o data imagini si, mai ales, sensuri,s emnificatii noi, mirajul unor ”lumi” noi, in formare, adica vii, vibrand de viata.

Pentru toate, multumesc Lui, Cel binecuvantat in veac si in veacul veacului, nici o margine nu este maretiei Sale.

Mai multe imagini puteti vedea aici.

Margareta Catrinu

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cultura. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s