Sfinții Arhangheli vindecă un om posedat

Sfinții Arhangheli vindecă un om posedatÎn anul 1916, a venit în mănăstirea athonită Dionisiu un oarecare tânăr din Atena, pe nume Stavros, ce se trăgea dintr-o familie bogată şi de vază După ce a stat câteva zile la noi în mănăstire, a început să se manifeste în el lucrarea diavolească. Făcea tot felul de neorânduieli, psalmodia, cânta diferite cântece lumeşti. Pe monahii care se apropiau de el şi-l sfătuiau să se potolească şi să se liniştească, el îi mustra şi le descoperea păcatele. Un oarecare monah, înainte de a se apropia de cel demonizat, a mers mai întâi la duhovnic şi s-a spovedit, pentru ca nu cumva demonul din el să-i facă cunoscute păcatele. Numai după aceea s-a îndreptat spre el rostind în mintea sa Acatistul Maicii Domnului. Atunci demonul s-a sălbăticit şi i-a spus: „Fugi de lângă mine, călugăre, căci mă ard cuvintele pe care le spui! Ah, ce să-ţi fac? Te-ai dus repede şi ai pălăvrăgit totul duhovnicului?” Şi a amuţit, fără să mai adauge ceva.

La privegherea Sfinţilor Arhangheli atât de mult l-a tulburat demonul la arhondaric, încât l-a ridicat la înălţime şi îl învârtea în aer. Aceasta s-a petrecut la Cântarea a noua, când se cânta: „Ceea ce eşti mai cinstită…”. Când se cântau Laudele, „Toată suflarea…” a suspinat adânc şi, scăpând din mâinile celor care îl păzeau, a coborât scara arhondaricului şi s-a îndreptat în fugă înspre scara bolniţei, voind să se arunce jos, în mare, aşa cum ne-a spus după aceea.

Mai târziu, după ce şi-a revenit, ne-a povestit că atunci când a ajuns în dreptul locului unde sunt pictaţi Sfinţii Arhangheli[1], a văzut o mână mare care l-a împiedicat să mai înainteze şi l-a ţinut pe loc. După ce a fost prins de fraţii care alergau după el, egumenul mănăstirii a poruncit preoţilor să meargă să-i citească rugăciuni şi exorcisme. În urma rugăciunilor cel demonizat s-a liniştit şi şi-a venit în sine.

(Monahul Lazăr Dionisiatul, Povestiri Dionisiate, traducere de ieroschim. Ştefan Nuţescu, editura Evanghelismos, Bucureşti, 2012, pp. 170-172)

……………………..

[1]Vizavi de mica uşă de miazăzi a bisericii mari se află trecerea sub formă de boltă care duce, printr-o scară, la etajele de jos. Aceasta este singura ieşire la mare. Pe pereţii interiori ai bolţii sunt pictaţi, de-o parte şi de alta, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar deasupra Rafail. Exact acolo s-a oprit, în chip minunat, cel demonizat.

Sursa: Doxologia

Anunțuri

Despre CUVÂNT ORTODOX

Gânduri și cărți ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în CUVÂNT ORTODOX, Sfinti, TEOLOGIE SISTEMATICA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s